Eurodeputat: Cred că există stabilitate în Republica Moldova, posibilitatea de a se face un plan pe termen mediu și lung și o viziune de viitor
Republica Moldova este pe calea cea bună în ceea ce privește îndeplinirea condiționalităților stabilite în avizul pentru acordarea statutului de țară candidată pentru aderare la Uniunea Europeană, a declarat într-un interviu europarlamentara Corina Crețu, cu referire la raportul Comisiei Europene. În opinia sa, negocierile ar putea începe până la sfârșitul acestui an, după care Republica Moldova va putea primi fonduri de preaderare.
Eurodeputata Corina Crețu a precizat că începerea negocierilor de aderare depinde de rezultatele Raportului pe care îl va prezenta Comisia Europeană în luna octombrie. Între timp, afirmă ea, este necesară consolidarea tuturor forțelor politice, așa cum s-a întâmplat în România, în 1995, odată cu adoptarea Declarației de la Snagov.
„Sprijinim opțiunea cât mai rapid posibilă a unei decizii favorabile începerii negocierilor de aderare. Eu cred că este momentul cel mai bun după acest summit care a avut loc la Chișinău. După acest summit, Republica Moldova are această datorie să fructifice aceste rezultate și această solidaritate pe care întreaga Uniunea Europeană a arătat-o la adresa țării Dumneavoastră. Acum eu cred că există stabilitate în Republica Moldova, posibilitatea de a se face un plan pe termen mediu și lung și o viziune de viitor. Acest lucru este foarte important de la care să nu se abată. Deci, depinde Republica Moldova să știe foarte clar că are nevoie de investiții în infrastructură în nivelul de viață al oamenilor”, a declarat eurodeputata.
Corina Crețu a mai menționat că un consens european pentru regiunea transnistreană ar putea fi statutul special în cadrul Republicii Moldova, care, totuși, trebuie decis și negociat la Chișinău. Or, acest lucru nu înseamnă că etapele integrării europene ar trebui întrerupte, a concluzionat europarlamentara.
Precizăm că în Raportul preliminar al Uniunii Europene se menționează că trei din cele nouă condiționalități au fost implementate integral. Acestea se referă la modificările în legislația electorală, implicarea societății civile în procesul decizional și asigurarea protecției drepturilor omului. Progrese bune, dar nu suficiente au fost înregistrate și la celelalte angajamente. În cazul reformei sistemului justiției, care reprezintă prima condiționalitate a Comisiei Europene, oficialii UE au recunoscut progresele, dar recomandările ulterioare țin de asigurarea funcționării eficiente a Curții Supreme de Justiție și numirea unui procuror general cu atribuții depline.
