Bibliotecile nu au resurse suficiente pentru a remunera echitabil cei mai citiți scriitori autohtoni: Ce spun reprezentanții instituțiilor
Bibliotecile publice nu dețin bugete suficiente pentru remunerarea echitabilă a celor mai citiți scriitori autohtoni, așa cum prevede legea. Pentru o mai bună evidență a cărților împrumutate este nevoie însă de dezvoltarea unui sistem electronic, iar majoritatea bibliotecilor nu au aceste posibilități. Reprezentanții instituțiilor doresc să elimine această prevedere și să găsească alte modalități prin care să fie susținuți scriitorii în activitatea lor. Subiectul a fost discutat la o ședință publică, organizată, recent, la Parlament.
Acordarea unei remunerări pentru dreptul de împrumut este o experiență imposibil de realizat pentru bibliotecile publice, afirmă directoarea Bibliotecii Municipale, Mariana Harjevschi. Ea susține că este nevoie de un buget separat. În plus, trebuie să fie dezvoltat un sistem informațional care să conțină date statistice cu privire la cele mai solicitate cărți. În opinia sa, acest lucru prezintă o mare provocare și pericol pentru bibliotecile publice.
„Vedem aceasta o problemă destul de gravă, pentru că bibliotecile publice sunt în imposibilitatea de a achiziționa cărți, dar încă să mai punem pe umerii acestora și remunerarea pentru dreptul de împrumut. Deși sunt în susținerea autorilor. Vă imaginați acum bibliotecile rurale care nu dețin niciun sistem informatic care să colecteze informația propriu-zisă, ce carte se împrumută, când se împrumută, pe ce perioadă. Nu avem nici mecanism, nici finanțare suficientă, așa încât o soluție ar fi ca AGEPI să vină în favoarea susținerii bibliotecilor și alături de bibliotecile din învățământ, să fie inserate și bibliotecile publice, care au această excepție de a oferi cărțile spre împrumut gratuit”, a declarat Mariana Harjevschi.
La rândul său, directorul general al Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală, Eugeniu Rusu susține că până în anul 2025 ar putea fi instituită o organizație care să gestioneze drepturile scriitorilor și să fie responsabilă de oferirea plăților, fără implicarea bibliotecilor, a notat funcționarul.
„Remunerația echitabilă se acordă pentru anumite tipuri de biblioteci, exceptându-se cele de învățământ și este acoperită de stat printr-o hotărâre de Guvern, care urmează a fi elaborată în 2025 la întâi ianuarie. Eu tare aș vrea ca până atunci să apară o organizație de gestiune colectivă care să gestioneze aceste drepturi. Organizații de gestiune colectivă sunt doar pe operele muzicale și aceasta este foarte rău. Când noi am mers pe hotărâre de guvern, ne-am gândit ca din taxa pentru jocurile de noroc sau alte taxe de acest gen să fie luat un procent, în așa fel încât, ulterior, de pe contul dat să fie achitată această remunerație echitabilă”, a menționat Eugeniu Rusu.
Scriitorii din Republica Moldova trebuie susținuți, însă este nevoie de a găsi o modalitate care să convină tuturor, a subliniat președinta comisiei parlamentare pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, Liliana Nicolăescu-Onofrei.
„Statul ar urma să acorde pentru acest lucru finanțare și bibliotecile în general să nu fie implicate decât cu partea de informare. În acest moment, nu bibliotecile au vreo obligațiune și nu vor avea bibliotecile obligațiuni financiare. Eu înțeleg ce spuneți dumneavoastră și mi-ar plăcea să se îngrijească toată lumea dacă are sau nu statul bani ca să facă un lucru sau altul. Evident este departe de noi gândul că scriitorii noștri nu trebuie susținuți, trebuie susținuți, dar să găsim, într-adevăr, soluția cea mai bună”, a declarat Liliana Nicolăescu-Onofrei.
În prezent, în Republica Moldova sunt înregistrate peste 1300 de biblioteci publice teritoriale.
