Revista presei: Relația Republicii Moldova cu Alianța Nord-Atlantică
În contextul vizitei la Bruxelles a deputaților moldoveni în frunte cu președintele Parlamentului, Igor Grosu, dar și în ajunul summit-ului NATO de la Vilnius, unul din subiectele centrale ale presei este relația Republicii Moldova cu Alianța Nord-Atlantică, așa cum aflăm din revista presei pregătită de Alla Ceapai.
La NATO există un suport impecabil, activ și integrat pentru Republica Moldova, unul dintre puținii parteneri ai UE și NATO, care este în acest moment în fața unui război hibrid total, pe care Rusia, îl declanșează, a declarat secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, într-un interviu pentru Digi24. Nu vedem resurse militare ale Federației Ruse care să pună în pericol integritatea teritorială a Republicii Moldova. Asta nu înseamnă că nu sunt tentați și nu folosesc un arsenal de război hibrid, informațional și psihologic, instigare la insubordonare socială și modul în care încurajează, în mod explicit, proteste împotriva Republicii Moldova, atacuri cibernetice, a precizat oficialul. Nu putem vorbi de garanții de securitate, dar inclusiv parcursul european al Republicii Moldova implică și o evoluție a relației în sfera de securitate cu UE, cu NATO, a mai declarat Mircea Geoană.
Cetățenii și factorii de decizie din Republica Moldova trebuie să hotărască dacă țara se va alătura Alianței Nord-Atlantice, spune într-un interviu pentru Europa Liberă prim-ministra Estoniei, Kaja Kallas, în contextul în care Ucraina, aflată acum în război, speră să devină cât mai curând membră a NATO. Întrebată dacă vede o problemă în faptul că Republica Moldova este prinsă între Ucraina, care se vrea în NATO, și România, care este deja aliată, prim-ministra Estoniei a răspuns că nu și a dat exemplul țării sale, care a renunțat la neutralitate. „Republica Moldova, cred, merge mână în mână cu Ucraina, pentru că e chiar la mijloc, dar este decizia Republicii Moldova, desigur”, a precizat oficiala. Chiar dacă este neutră din punct de vedere constituțional, Republica Moldova va participa la summit-ul NATO de la Vilnius din 11-12 iulie.
Relația Republicii Moldova cu NATO a devenit mai accentuată și capătă contur, însă, Chișinăul nu știe clar ce vrea de la Alianța Nord-Atlantică, remarcă, la Radio Chișinău, analistul politic Ion Tăbîrță, director al Centrului de Informare NATO. Potrivit lui, Alianța ar putea să asigure în mod real securitatea Republica Moldova, însă Chișinăul a nimerit în capcana neutralității, care nu doar că ne asigură securitatea, dar, dimpotrivă, a menținut mult timp Republica Moldova în afara discuțiilor reale prind asigurarea și întărirea capacităților de apărare și de securitate. Tăbîrță mai observă că la nivel informațional subiectul NATO a fost menținut în clișeele sovietice, inclusiv partidele pro-europene au evitat acest subiect și vorbesc cu jumătate de gură despre relația cu Alianța Nord-Atlantică, care, la rândul său, este deschisă să-și aprofundeze relațiile cu Republica Moldova, atât cât își dorește Chișinăul.
Este puțin probabil ca la summit-ul de la Vilnius să se decidă o eventuală aderare a Ucrainei la NATO, pentru că asta ar înseamnă declanșarea unui război între blocul Nord-Atlantic și Rusia, a spus directorul Asociației „Inițiativa pentru Pace” Alexandru Flenchea într-o emisiune la Vocea Basarabiei. Pentru el soarta summit-ului NATO este deja în mare parte decisă. Comunitatea Nord-Atlantică nu este pregătită să intre în război cu Rusia. Nu se vrea asemenea scenariu de către nimeni pentru că ar fi prea aproape de o catastrofă nucleară, argumentează Flenchea. Potrivit expertului, războiul din Ucraina va schimba complet arhitectura europeană de securitate, iar noile angajamente de securitate vor include, într-o formulă sau alta, și Republica Moldova, care este în mijlocul evenimentelor.
În premieră, Adunarea Parlamentară (AP) a OSCE, reunită în sesiune anuală, a invitat „toți actorii relevanți” să inițieze discuții politice cu scopul de a transforma operațiunea actuală de menținere a păcii din regiunea transnistreană, într-o misiune civilă multilaterală, cu mandat internațional, informează TV8.md. În cadrul sesiunii, membrii AP a OSCE au recunoscut că diferendul transnistrean reprezintă în continuare o amenințare la adresa securității și stabilității în zona OSCE, iar formatul de negocieri 5+2 este unul nefuncțional, și au cerut repetat Federației Ruse să-și retragă trupele militare și stocurile de muniții de pe teritoriul Republicii Moldova. Articolul face referință și la Asociația Promo-LEX care de mai mulți ani subliniază că actualul format al misiunii de pacificare de pe Nistru este inadecvat, depășit și trebuie transformat în unul civil internațional sub mandat ONU.
Experta Institutului pentru Inițiative Strategice Inna Șupac semnează pe newsmaker.md un editorial despre necesitatea unui consens larg privind integrarea europeană a Republicii Moldova. Acesta poate lua diferite forme: o declarație comună a majorității și opoziției parlamentare, un pact similar celui de la Snagov sau includerea în Constituție a ireversibilității parcursului european, dar contează nu atât forma, cât conținutul. Este necesară o platformă permanentă pentru astfel de discuții, de exemplu o comisie național pentru integrare europeană sub egida președintelui. La baza acestui consens național ar putea sta trei componente: neutralitate permanentă; reintegrarea țării și aderarea la Uniunea Europeană. Potrivit expertei, un consens național larg și cuprinzător va fi posibil doar dacă va există cel puțin un partid de stânga major pro-european. Schimbarea la față a pietonalei Eugen Doga din centrul capitalei, care în ultimele zile a stârnit mai multe critici în societate, este renovată fără a fi avut loc o licitație publică și nu se cunoaște suma alocată din bugetul municipal, scrie Ziarul de Gardă. Jurnaliștii au descoperit că în decembrie 2022, Pretura sectorului Râșcani a organizat o procedură de achiziție pentru reabilitarea străzii, însă aceasta a fost anulată după ce au fost constatate „abateri grave de la prevederile legale”. Secretarul interimar al Preturii Râșcani, Mihai Furculiță, declară că după ce a fost anulată prima licitație, instituția nu ar mai fi fost implicată în acest proiect și că lucrările de pe strada pietonală au loc în baza unui „contract trilateral” între Agenția de Cooperare Turcească, un antreprenor și Primărie. Pe portalul Transparenței al Primăriei municipiului Chișinău nu sunt disponibile date despre acest „contract trilateral”.
Jurnaliștii din presa locală continuă să relateze despre anevoioasa trecere de la patentă, la activitate independentă, în pofida mai multor facilități oferite de Guvern comercianților. Cu jumătate din butice închise și cealaltă jumătate deschise comercianții din piețele orașului Căușeni spun că obligativitatea de a trece la alt regim fiscal îi bagă în faliment, relatează postul local Studio-L. Unii vânzători spun că nu știu cum să utilizeze aparatul de casă, că nu ar avea condiții pentru a lucra cu el pe timp de ploaie sau pe frig și că au venituri foarte mici, iar folosirea aparatelor de casă le va îngreuna activitatea și vor fi nevoiți să majoreze prețurile. Producătorii agricoli care vând însă în piețele agroalimentare spun că au toate actele în ordine, iar pentru a nu avea nimic cu statul unii comercianți și-au cumpărat deja aparat de casă.
