Revista presei: Rezoluția OSCE privind transformarea misiunii de menținere a păcii în regiunea transnistreană este salutată de Chișinău, dar criticată de Tiraspol și Moscova
Reacții divergente privind schimbarea mandatului misiunii de pacificare de pe Nistru, mandatul incert al misiunii OSCE în Republica Moldova și cel mai oportun moment pentru soluționarea conflictului transnistrean - sunt câteva dintre titlurile presei, așa cum aflăm de la Alla Ceapai:
Rezoluția Adunării Parlamentare a OSCE care propune transformarea misiunii de menținere a păcii din regiunea transnistreană în una civilă, sub mandat internațional, este salutată de Chișinău, dar criticată de Tiraspol și Moscova. Deschide.md îl citează pe șeful delegației ruse în Comisia Unificată de Control, Alexandr Andreev, spunând că Rusia nu a participat la elaborarea rezoluției, pe care o califică drept politizată și despre care spune că nu are nici măcar un caracter de recomandare pentru Rusia. Portalul novostipmr.com de la Tiraspol inserează reacția așa numitului minister de externe din regiune care susține că actuala misiune de pacificatori își îndeplinește cu succes sarcinile, iar o eventuală transformare a acesteia este imposibilă până la soluționarea completă a conflictului transnistrean. „Apelurile la înlocuirea misiunii de menținere a păcii reproduc vechile narative ale țărilor Occidentale și nu au temeiuri obiective de executare”. Iar moldpres.md îl citează pe premierul Dorin Recean care salută rezoluția Adunării Parlamentare a OSCE. „Noi trebuie să reglementăm acest conflict pe cale exclusiv pașnică și asta este o modalitate foarte bună de a face inclusiv ca trupele rusești să fie evacuate din Zona de securitate și din regiunea transnistreană. Acesta este obiectivul nostru, să demilitarizăm zona în întregime și atunci o misiune civilă este o soluție foarte bună”, a declarat premierul.
Federația Rusă pune în pericol activitatea misiunii OSCE în Republica Moldova încercând cu orice preț să-și mențină rolul și statutul în problema reglementării transnistrene, scrie newsmaker.md care analizează cu experți recenta prelungire condiționată a mandatului Misiunii, cu încă șase luni, până la finele anului. Experta Institutului pentru Inițiative Strategice, Inna Șupac, observă că Moscova a condiționat continuarea activității misiunii, cerând convocarea negocierilor în formatul 5+2 până la sfârșitul anului, ceea ce e imposibil în contextul războiului rusesc în Ucraina. Printre riscurile închiderii misiunii OSCE în Republica Moldova, experta enumeră: absența unui mediator acceptabil de ambele părți; încetarea întâlnirilor în format 1+1 a negociatorilor politici de la Chișinău și Tiraspol și încetarea ședințelor grupurilor de lucru sectoriale. Fostul vicepremier pentru reintegrare Vasilii Șova crede că poziția Rusiei de a condiționa activitatea misiunii este una slabă și nemotivată. Dar ce propune Republica Moldova? Nimic, răspunde Șova. Potrivit lui, Chișinăul ar trebui să dea dovadă de mai mult activism.
Un alt fost vicepremier pentru Reintegrare, Alexandru Flenchea, remarcă, la TVR Moldova, că în toată istoria conflictului transnistrean, nu a existat așa moment oportun cum este acum pentru a rezolva acest conflict. Situația în care ne-am pomenit, din cauza acestui război, este unică. Trecem printr-o criză majoră care, cât de banal nu ar suna, ne-a creat foarte multe oportunități, o parte din ele au fost ratate anul trecut, dar rămân valabile în continuare, de la instrumente internaționale și până la pârghii de ordin economic, social și chiar instituțional. Referitor la negocierile în formatul 5+2, care sunt puse pe pauză din cauza agresiunii ruse în Ucraina, fostul vicepremier subliniază că, în ultimul timp, Chișinăul și Tiraspolul au demonstrat că pot deja discuta și chiar încheia acorduri fără mediatori.
Europa Liberă analizează cum va influența președinția spaniolă a UE deschiderea negocierilor de aderare pentru Republica Moldova. Președinția rotativă a UE constă într-o extraordinară muncă de negociere și coordonare pe care reprezentanții statului de la cârma UE o vor face la Bruxelles, explică politologul român Cristian Pîrvulescu, decanul Facultății de Științe Politice la Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București. Ceea ce poate face Spania, care deține din 1 iulie președinția rotativă a Consiliului UE, este ca, la sfârșitul acestui an, în urma coordonării dosarelor pe care le are, să susțină, alături de Comisia Europeană, începere negocierilor de aderare pentru Ucraina și Republica Moldova, afirmă politologul român. El precizează că pentru state din sudul Europei, precum Spania, președinția rotativă a UE este o posibilitate de a dovedi că sunt capabile să gestioneze politici europene, „pentru că sunt privite ca țări periferice”. Dosarul aderării Republicii Moldova, al Ucrainei și țărilor din Balcanii de Vest este un dosar pe care Spania vrea să îl facă să avanseze, vrea să se asigure că la sfârșitul anului 2023 sunt întrunite toate condițiile pentru ca un vot politic în această direcție să se dea, mai spune analistul.
Republica Moldova are nevoie de o instituție de combatere a propagandei pentru prezervarea securității informaționale, însă aceasta trebuie să fie apolitică și nu trebuie să își schimbe activitatea în funcție de guvernare, spune la Radio Chișinău analistul politic Ion Tăbârță, comentând inițiativa privind crearea Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării. În activitatea acestui centru, accentul trebuie pus pe comunicarea strategică pentru a evita dezinformarea sau manipularea informațiilor care pot afecta securitatea națională, consideră analistul, reiterând că Republica Moldova rămâne ținta unui război hibrid și informațional desfășurat de Federația Rusă.
La 74 de ani de la cel de-al doilea și cel mai mare val al deportărilor staliniste din Basarabia, președintele Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici, Alexandru Postică, constată, într- un podcast la Europa Liberă, că societatea moldoveană nu a conștientizat pe deplin drama deportărilor staliniste și, deși au trecut peste 30 de ani de la declararea Independenții Republicii Moldova, Chișinăul nu a făcut demersurile necesare la adresa Moscovei în ceea ce privește recuperarea prejudiciilor cauzate de represiuni, constată În 2012, Parlamentul de la Chișinău a condamnat crimele regimului sovietic, numai că, în opinia lui Alexandru Postică, acea declarație a avut „un impact de moment”. El amintește că adoptând, în 1992, Legea cu privire la reabilitarea victimelor represiunilor politice, Parlamentului a pus în sarcina Guvernului inclusiv abordarea Federației Ruse din perspectiva recuperării prejudiciilor pricinuite ca urmare a represiunilor. La 31 de ani distanță nu s-a făcut absolut nici un demers în această privință, constată Postică.
Scopul valurilor de deportări și a terorii din Basarabia a fost ștergerea identității române a populației băștinașe și distrugerea intelectualității din acest spațiu, constată doctorul în istorie Igor Șarov, rector USM, citat de deschide.md. „Am avut de a face cu un proces de distrugere a intelectualității române din Basarabia în așa fel, încât, după 1951, am rămas fără de intelectualitate. Pe acest fon a avut loc migrația masivă a populației de alte etnii pe acest teritoriu sub pretextul ocupării forțelor de muncă cu persoane calificate” amintește Igor Șarov. El subliniază că tânăra generație trebuie să cunoască atrocitățile comise de regimul comunist în Basarabia pentru a nu mai permite repetarea acestor tragedii. O reîntoarcere la trecut este posibilă în orice moment dacă nu luptăm împotriva oricăror regimuri totalitare.
Postul TV Nord din Bălți publică o anchetă care dezvăluie cine sunt agenții economici care virează în buzunarul autorităților locale bani și cum își explică aceștia generozitate. Primăria Bălți a adunat, anul trecut, din donații circa 1,7 milioane de lei, dintre care puțin peste un milion au fost oferiți pentru organizarea Hramului Orașului. Banii au fost transferați de mai multe companii din oraș, dar și din Capitală, iar sumele donate variază între o mie și jumătate de milion de lei. Această practică se repetă an de an. Primarul municipiului Bălți, Nicolai Grigorișin, declară că aceste donații sunt un lucru absolut normal și precizează că primăria este cea care le solicită. Președinta Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției Galina Bostan spune că este important ca toate aceste donații să fie transparente.
