REVISTA PRESEI: Participarea R. Moldova la summitul NATO
Participarea Republicii Moldova la summit-ul NATO transmite un semnal puternic și, din nou, actuală întrebarea „eu cu cine votez?” – sunt printre titlurile presei pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
Participarea Republicii Moldova la summit-ul NATO de la Vilnius va transmite un semnal puternic și va duce relația noastră la următorul nivel, a declarat șefa Biroului de Legătură NATO la Chișinău, Michaela Šimáková, într-un interviu pentru Radio Chișinău. Aceasta va fi o oportunitate pentru Republica Moldova de a se angaja în dialog cu aliații la cel mai înalt nivel. Rusia continuă să folosească o retorică amenințătoare la adresa Republicii Moldova și încearcă să destabilizeze țara. Acest lucru este foarte periculos, a spus oficiala. NATO și țările aliate ajută Republica Moldova să reziste acestei presiuni, să își consolideze capacitățile de apărare, de securitate și reziliența la influențele externe maligne, precum și să continue calea pe care și-a ales-o, și anume integrarea europeană. Oficiala a mai subliniat că dialogul politic între NATO și Republica Moldova s-a intensificat, în ultimul an. Întrebată dacă NATO poate oferi în prezent garanții de securitate Republicii Moldova, Šimáková a răspuns că aderarea la NATO implică garanții de securitate.
Într-un articol de opinia în care pledează pentru apropierea Republicii Moldova de NATO, istoricul Anatol Țăranu notează, pe ipn.md, că societatea moldovenească continuă să fie tributară concepției încă sovietice despre NATO, reeditată cu osârdie în spațiul informațional de către propaganda Moscovei. Schimbarea paradigmei mentale în societate în raport cu NATO constituie punctul cheie în garantarea securității naționale a statului. Dar astăzi doar unul din trei cetățeni moldoveni conștientizează valoarea NATO în asigurarea securității naționale. Este nevoie de un efort susținut de schimbare pozitivă a percepției NATO în societatea moldovenească, tot așa cum pledoaria reprezentanților clasei politice moldovenești împotriva NATO trebuie calificată ca un demers politic împotriva securității naționale și cârdășie cu forțele din exterior, dușmănoase intereselor țării.
În contextul războiului din Ucraina și a transformării arhitecturii de securitate în Europa, ideea de a substitui actuala misiune de pacificare de pe Nistru cu una civilă nu mai este actuală și nu poate ajuta la rezolvarea conflictului transnistrean și cu atât mai mult la asigurarea securității Republicii Moldova, explică fostul vicepremier pentru Reintegrare Alexandru Flenchea citat de TVR Moldova. În actualele condiții, nu mai putem vorbi despre demilitarizarea regiunii transnistrene ca și condiție suficientă. Amenințările de securitate sunt mult mai multe și nu toate vin din regiunea transnistreană. Acum este momentul, să cerem mai multe garanții de securitate, așa cum face Ucraina, afirmă Flenchea. Experta de la București, Angela Grămadă, consideră că actuala fereastră de oportunitate creată de războiul din Ucraina pentru soluționarea conflictului transnistrean nu ar trebui ratată și că Republica Moldova ar trebui deja să aibă o strategie și o viziune clare.
Fondatoarea ziarului Expresul din Ungheni, Lucia Bacalu, se întreabă cu cine votează la alegerile locale generale din 5 noiembrie. Ea observă că la doar patru luni până la alegeri aproape că nu se cunosc numele candidaților la fotoliile de primar și la cele de consilieri, iar pe platformele online ale partidele politice lipsesc informații necesare și utile pentru potențialii alegători din sate și orașe. Dacă vrei să ai primari buni, trebuie să-i promovezi din timp, ca oamenii să-i cunoască și să-i voteze, notează jurnalista. Zvonurile și bârfele despre potențialii candidați nu-s deloc îmbucurătoare, mai scrie Lucia Bacalu. Ea face referire inclusiv la potențialul candidat al partidului de guvernământ la funcția de primar al Ungheniului despre care spune că e fost membru fidel al partidului lui Plahotniuc de odinioară. Cum să nu te turmenteze asemenea mișcări ale partidelor noastre?, se întreabă jurnalista.
Newsmaker.md publică mărturiile unei jurnaliste care evada din Tadjikistan din cauza represiunilor și a ajuns martoră a tragicului incident de pe Aeroportul Chișinău zburând în același avion cu conaționalul său care a omorât polițistul de frontieră și inspectorul de securitate aeroportuară. Însărcinată și însoțită de copilul său de un an Barnoi Begmatzoda tranzita Republica Moldova. Ea povestește că atacatorul Rustam Ashurov a devenit foarte agresiv atunci când li s-a spus să aștepte decizia de acces pe teritoriul țării. Potrivit jurnalistei, care a fost lăsată să treacă vama având invitație de a merge în Ucraina, Ashurov ar fi încercat prin intermediul ei să mituiască polițistul de frontieră, dar ea a refuzat. Jurnalista regretă incidentul. Asta nu înseamnă că toți tadjicii sunt răi, spune ea.
Pentru editorialistul Ziarului Național Nicolae Negru recentul conflict între Mitropolia Moldovei și cea a Basarabiei nu are o esență canonică, ci una cât se poate de politică. Lumea rusă („Russki mir”), ocupantă, imperială, se opune dezintegrării sale și revenirii acasă a „lumii românești”, notează comentatorul. Potrivit lui, un rol important în stingerea acestui conflict „existențial” pentru ambele mitropolii ar putea să-l joace statul moldav, dar, din păcate, pe parcursul ultimilor treizeci de ani, el a dat dovadă de un partizanat care nu cadrează nici cu laicitatea, nici cu europenismul și democratismul afișat.
Redactorul-șef al ziarului Observatorul de Nord de la Soroca Victor Cobăsneanu scrie, cu referire la anularea patentelor de întreprinzător, că trecerea la noua formă de activitate trebuia făcută încă mulți ani în urmă, dar de peste trei decenii au fost doar partide populiste la guvernare, care spuneau oamenilor ceea ce doreau urechile lor să audă și trăgeau mereu pisica de coadă, îndepărtând ziua când lucrurile trebuiau să intre în normalitate. Decizia luată de actuala majoritate parlamentară este una evident nepopulară, dar la fel de evident necesară, pentru că patenta de întreprinzător devenise un instrument de evaziune fiscală legalizată. Trecerea la noul regim fiscal nu are scopul de a pune piedică micilor întreprinzători, dar o renunțare la ziua de ieri și o nouă privire în ziua de mâine, concluzionează jurnalistul.
