Revista presei: Cine sunt rușii acuzați de SIS de spionaj în favoarea Moscovei, ce legătură au aceștia cu Igor Dodon și cum este apreciat bilanțul partidului de guvernământ la doi ani de mandat?
Cine sunt cetățenii ruși acuzații de SIS de spionaj în favoarea Federației Ruse, ce legătură au aceștia cu fostul președinte Igor Dodon și cum este apreciat bilanțul partidului de guvernământ la doi ani de mandat? - sunt printre principalele subiecte ale presei trecute în revistă de Alla Ceapai:
Activitatea celor doi cetățeni ai Federației Ruse, care, potrivit SIS, ar fi identificat și recrutat cetățeni moldoveni, „construind o rețea de agentură pe teritoriul Republicii Moldova” are legătură cu fostul președinte Igor Dodon. Potrivit surselor Ziarului de Gardă, cei doi ruși, agenți ai FSB, învinuiți de spionaj sunt Vadim Iurcenco, vicepreședintele Uniunii de Afaceri Moldo-Ruse, asociație obștească condusă de Dodon, și politologul Iurii Gudilin. Ultimul a fost inclus de SUA în lista de sancțiuni privind „operațiunile de influență malignă ale Kremlinului în Moldova”, fiind unul din cei care a coordonat eforturile în 2020 și 2021 pentru a influența rezultatul alegerilor din Republica Moldova. Tot el a lucrat în calitate de consilier a ex- președintelui Igor Dodon în timpul alegerilor prezidențiale din 2020.
Rusia are o rețea vastă de agentură care influențează sub o formă sau alta deciziile politice de la Chișinău, a declarat analistul politic Ion Tăbîrță la Radio Chișinău. Federația Rusă își dorește ca prin diverșii săi actori, fie că este vorba despre cei politici sau rețele de spionaj, să- și mențină controlul asupra deciziilor politice din Republica Moldova, iar miza în acest moment sunt alegerile locale, prezidențiale și parlamentare care urmează în următorii ani, a explicat analistul. Vectorul pro-european al Republicii Moldova riscă să fie deturnat în timpul alegerilor de agenții ruși de influență, dacă aceștia nu vor fi deconspirați la timp, a precizat Ion Tăbîrță.
Decizia SIS de a instrumenta un dosar împotriva rețelei de spioni ruși este una curajoasă, a declarat istoricul Octavian Țîcu, fost deputat, la postul public de televiziune Moldova1. Potrivit lui, agenții ruși s-au infiltrat în toate structurile statului, inclusiv în sistemul judiciar și timp de 30 de ani au tras sforile. Este un prim moment în care atât de deschis se declară două lucruri importante: faptul că FSB este implicat direct în destabilizarea Republicii Moldova și cum are loc racolarea cetățenilor Republicii Moldova, remarcă Tîcu, precizând că este necesară și o finalitate în instanță.
Realitatea.md inserează reacția Ambasadei Federației Ruse de la Chișinău la informațiile prezentate de șeful SIS, Alexandru Musteață, din dosarul de spionaj al Kremlinului, pe teritoriul Republicii Moldova. „Am aflat cu nedumerire, din presă, că „mâna Moscovei” a fost implicată într-un nou „scandal de spionaj” pe teritoriul Republicii Moldova. Acuzațiile aduse Federației Ruse în destabilizarea și influențarea proceselor politice ale țării au devenit un fel de „carte de vizită”, în cadrul unei campanii anti-ruse, coordonată de către „Occidentul colectiv”. Cu părere de rău constatăm că această practică a fost preluată și de partea moldoveneasca”, se arată, între altele, în declarația Ambasadei.
În contextul bilanțului prezentat la doi ani de guvernare de PAS, reporterii agora.md au analizat programul electoral al formațiunii din 2021 și constată că unele promisiuni par să se miște mai greu. Una ar fi reforma justiției, deși Igor Grosu laudă rezultatele. Instituțiile judiciare principale, Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor au mai multe blocaje de activitate, iar la începutul lunii martie, Comisia de la Veneția a avizat negativ un set de legi cu privire la organizarea SIS. O altă promisiune a PAS ține de construcția a două spitale regionale noi, la Bălți și la Cahul. Și dacă în cazul proceselor de inițiere a construcției instituției medicale de la Bălți au fost luate mai multe decizii, construcția spitalului din Cahul a rămas la nivel de inițiativă. Nici promisiunea cu privire la vremurile bune pentru agricultori nu pare să fi fost realizată.
PAS a trebuit să depășească provocări pe care nu le-a avut nicio guvernare de la Chișinău, observă editorialistul Nicolae Negru comentând la TVR Moldova raportul prezentat de PAS. Nici o guvernare nu a trecut prin asemenea încercări, chiar și în 1992, când Rusia a declanșat război pe Nistru. În linii generale, Republica Moldova a fost menținută pe linia de plutire. Sigur că au fost deficiențe în acești 2 ani. S-a simțit lipsa de experiență și de cadre. Dar, putem zice că nota pe care o merită actuala guvernare este una pozitivă, apreciază Negru.
JurnalTV îi citează pe analiștii politici Ion Tăbîrță și Victor Ciobanu rezumând că eforturile de politică externă ale PAS au adus roade, nu și cele de politică internă, la care formațiunea de guvernământ înregistrează mai multe nereușite. PAS-ului îi lipsește viziunea de dezvoltare economică, care ar aduce o creștere a nivelului de trai pentru oameni, adică acele vremuri bune promise în campanie, spune Tăbîrță, care trece la capitolul reușite inclusiv faptul că Republica Moldova a rezistat tentativelor de destabilizare a situației social-politice provocate din exterior prin intermediul actorilor din interior. Victor Ciobanu observă că reforma justiției și lupta contra corupției, lozinci cu care PAS a câștigat alegerile din 2021, înregistrează celemai mari carențe. Reforma justiției trenează, iar sistemul judiciar rămâne rigid și ostil acestei reformări, precizează analistul, care scoate în evidență printre realizările guvernării obținerea statutului de țară candidat pentru aderare la Uniunea Europeană și depășirea crizei economice, energetice și umanitare.
Editorialistul Ziarului Național Nicolae Negru scrie că după 500 de zile de confruntări militare înverșunate, șansele de pace în Ucraina sunt tot mai puține, iar semnele unui război ruso-ucrainean de durată sunt tot mai multe. Dacă învinge, Putin va fi încurajat să continue refacerea URSS, să ocupe alte foste republici sovietice, Republica Moldova fiind în cel mai mare pericol, notează Negru și precizează că soluția conflictului nu poate fi găsită decât pe câmpul de luptă, pe linia frontului, unde Fortuna pare să încline balanța în favoarea Ucrainei. Editorialistul mai notează că aceste 500 de zile de război ne conving de avantajul enorm pe care îl oferă democrația, așa imperfectă cum este ea, față de un regim autoritarist, dictatorial, cum este cel din Rusia. Într-o democrație, un Putin, chiar dacă e ales, nu posedă puteri nelimitate și nu își poate realiza orice idee îi vine în cap, procesul de luare a deciziilor presupune respectarea unor proceduri care elimină ideile periculoase, apărute în creiere inflamate de frustrări imperiale.
Într-o analiză despre summit-ul NATO de la Vilnius, rezumată de nordnews.md, expertul asociat WatchDog.MD în relații internaționale și securitate, Grigore Guzun, scrie că probabilitatea ca Ucraina să primească invitație de aderare la Alianța Nord-Atlantică este mică. Expertul enumeră totuși o serie de avantaje pentru Republica Moldova, dacă Ucraina aderă la NATO, între care consolidarea frontierei estice a Republicii Moldova, îndepărtarea pericolului unei eventuale agresiuni rusești, sporirea cooperării dintre Republica Moldova și NATO, consolidarea capacităților de apărare, dezvoltarea structurilor de securitate, crearea unui climat de încredere și predictibilitate în regiunea Mării Negre, consolidând securitatea colectivă și promovând dezvoltarea economică și politică în Republica Moldova. Expertul subliniază că aderarea Ucrainei la NATO nu este o soluție magică pentru toate provocările de securitate ale Republicii Moldova. Este important ca noi să întreprindem eforturi continue pentru consolidarea instituțiilor de stat, lupta împotriva corupției, promovarea reformelor politice și economice, precum și pentru rezolvarea pașnică a conflictului transnistrean.
Comentatorul Victor Pelin notează pe ipn.md că alegerile locale generale din noiembrie deschid noul ciclul electoral, care până în 2025 va parcurge trei etape, câte una anual. Politicienii fugari, condamnați și cercetați penal, și-au anunțat demult interesul pentru noul ciclu electoral, arătându-se nerăbdători să intre în competiție. Cu o anumită întârziere și-a anunțat revenirea în competiția politică și cea electorală principala victimă a fugarilor menționați, ex-premierul, Vlad Filat, reales la șefia PLDM, după o pauză de circa opt ani. Modalitatea de promovare aleasă de PLDM și liderul acestuia este una obișnuită. Ambițiile sunt mari, iar evocarea poveștilor de succes nu sunt decât mituri, împresurate cu evenimente adesea foarte dubioase, unele picante. Ceea ce trebuie să facă alegătorii este să aibă permanent în vedere că, de obicei, cine s-a fript cu ciorbă suflă și în iaurt, concluzionează Victor Pelin.
