REVISTA PRESEI: Summitul NATO de la Vilnius; Alianța, în sprijinul Republicii Moldova
Summit-ul NATO de la Vilnius captează atenția presei moldovene care titrează că NATO își intensifică sprijinul politic și practic pentru Republica Moldova, respectându-i neutralitatea și cere retragerea trupelor și munițiilor rusești din regiunea transnistreană. Detalii, în revista presei pregătită de Alla Ceapai.
NATO reafirmă sprijinul pentru integritatea teritorială și suveranitatea Republicii Moldova și cere Rusiei să-și retragă trupele din Transnistria, titrează agora.md citând declarația primei sesiune de lucru a summit-ului de la Vilnius. Ne menținem ferm în sprijinul nostru pentru dreptul Moldovei de a-și decide propriul viitor și propriul curs al politicii externe, fără interferențe externe, și respectăm pe deplin neutralitatea constituțională a Republicii Moldova. NATO își intensifică sprijinul politic și practic pentru a consolida capacitatea de rezistență a Republicii Moldova și a susține independența sa politică, având în vedere deteriorarea mediului de securitate, se mai arată în declarație. Aliații au salutat eforturile Republicii Moldova de a promova reformele democratice și s-au angajat să sprijine țara pe măsură ce aceasta avansează în procesul de integrare europeană.
Pentru Republica Moldova este important să-și dezvolte capacitățile de protecție a spațiului aerian, inclusiv de combatere a unor drone care pot fi folosite pentru a destabiliza țara, a declarat, pentru Jurnal TV, ministrul de Externe Nicu Popescu care participă la summit-ul NATO de la Vilnius. Popescu a precizat că a discutat cu miniștri de externe ai NATO despre necesitățile Republicii Moldova pentru consolidarea în continuare a securității naționale și a precizat că mai mulți aliați NATO au anunțat noi măsuri de sprijin pentru Republica Moldova și pentru fortificarea capacităților sale de apărare.
Într-un interviu acordat Europei Libere România Nicu Popescu a spus că Republica Moldova este interesată ca Ucraina să fie „cât mai profund integrată în structurile europene și euroatlantice”, pentru că astfel este asigurată și securitatea țării sale. Orice măsuri care ajută Ucraina să reziste și să-și elibereze propriile teritorii contribuie și la fortificarea securității Republicii Moldova. Mișcarea Ucrainei spre NATO este și ea un factor care va ajuta în continuare ca Republica Moldova să rămână stabilă, a spus Popescu, precizând că propriul statut de neutralitate al Republicii Moldova „rămâne valabil”, chiar dacă este insuficient pentru a-i asigura securitatea.
Analistul politic Ion Tăbîrță subliniază la Radio Chișinău că Republica Moldova nu și-a definitivat încă viziunea despre cum vrea să construiască relația cu NATO în perioada următoare. Constituția spune că Republica Moldova este stat neutru și relația cu NATO a fost construită în acest cadru constituțional, trasat în anul 1994. Realitățile sunt altele acum. De aceea, trebuie să știm clar ce vrem de la această relație cu NATO și cum ea contribuie la securitatea Republicii Moldova mai accentuat, chiar și în condițiile statutului de neutralitate, explică Ion Tăbîrță.
Cetățenii Republicii Moldova sunt fie dezinformați, fie puțin informați despre importanța aderării la NATO, sugerează jurnalistul Ion Terguță, citat de TV8. Comparând două cifre dintr-un proaspăt sondaj, cea a susținătorilor integrării europene de 60 la sută, și cea a adepților aderării la NATO de 28 la sută, jurnalistul constată că e o problemă de comunicare și nu este vorba despre o reticență generală față de ideea occidentalizării Republicii Moldova. Cetățenii sunt dispuși, acceptă, dar ei nu cunosc suficient de ce Republica Moldova ar trebui să devină membră NATO. Nicio țară din fostul lagăr sovietic nu a devenit membră a UE, fără să adere la NATO, deoarece e vorba de transfer de tehnologie, explică jurnalistul.
Inițiativa guvernării PAS de a interzice unor membri ai Partidului Șor, declarat ilegal de Curtea Constituțională, să candideze la alegeri timp de 3 ani este apreciată diferit de experți în drept constituțional, relatează TVR Moldova. Expertul Alexandru Tănase sugerează că acest proiect de lege vine să pună în aplicare decizia Curții Constituționale, cea care ar urma să se expună, ulterior votării, în ce măsură modificările propuse sunt sau nu sunt în concordanță cu spiritul deciziei și dacă acestea excedă sau nu logica care a stat la baza deciziei Curții. Pentru expertul Alexandru Arseni formulare inițiativei este una ambiguă și nu este concretă. Pur și simplu va fi o împușcătură falsă, crede expertul.
În primii 2 ani de mandat, guvernarea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) a reușit să mențină Republica Moldova pe linia de plutire, în pofida multiplelor crize, să obțină statutul de țară candidată la aderare și să producă o schimbare esențială în politică, afirmă analistul politic Victor Ciobanu, citat de Europa Liberă Moldova. Guvernarea are însă mari restanțe în reformarea justiției. Acțiunile din domeniu sunt haotice, populiste, fără vreo viziune clară, iar procesul de pre-vetting e lent și confuz, apreciază experta anticorupție Mariana Kalughin. Există în continuare o „profundă criză de imagine” a Procuraturii Anticorupție, iar ideea de creare a unei curți anticorupție pare una controversată pentru că un asemenea tribunal ar putea să creeze mai multe probleme decât să le rezolve pe cele existente, conchide experta.
Editorialistul Ziarului Național Nicolae Negru evidențiază și el realizările, în special pe plan extern, ale guvernării PAS și faptul că a reușit în bună parte să facă față grelelor și ineditelor încercări din ultimii doi ani. Pentru Negru „mai puțin spectaculoase” au fost însă rezultatele economice. Nu e normal ca despre problemele economice, sociale stringente să se vorbească mai puțin decât despre relațiile externe. Se observă o înclinație a guvernării spre evitarea discuțiilor în chestiuni mai complicate, în problemele mai neplăcute, mai grave, ceea ce îi aduce, în mod justificat, acuzații de lipsă de transparență, notează Negru. În pofida tuturor defectelor pe care le mai are, cu toată lipsa de experiență și deficitul de cadre, calitățile actualei guvernări – mai onestă, mai principială și mai integră decât cele de până acum, prevalează și e puțin probabil că altele în locul ei s-ar fi descurcat mai bine, concluzionează Negru.
În investigația - „Pactul Tăcerii. De ce se tem de represalii preoții Mitropoliei Moldovei” – anticoruptie.md scrie că în timp ce ucrainenii îi scot din biserici și îi urmăresc penal pe preoții care susțin agresiunea militară a Rusiei, în lăcașele de cult din Republica Moldova s-a instituit un pact al tăcerii, de teama unor acțiuni similare. Conform surselor anticoruptie.md, Mitropolia Moldovei, subordonată trup și suflet Bisericii Ortodoxe Ruse, a emis chiar o circulară către toți preoții, prin care îi îndeamnă să se abțină de la comentarii, mai ales la slujbe. Unii preoți însă nu se mulțumesc să tacă și în semn de protest au decis să treacă la Mitropolia Basarabiei, subordonată canonic Patriarhiei Române, care a condamnat ferm invazia rusă, chiar din primele zile ale războiului. Între timp, în privința preoților care au făcut și continuă să facă declarații în susținerea războiului nu a fost inițiată vreo procedură disciplinară sau penală.
Editorialistul portalului nordnews.md din Bălți, Anatol Moraru, scrie că deși în Republica Moldova mai sunt cetățeni care îl admiră pe Vladimir Putin, despre care cred eronat că ar fi un mare om politic și de stat, acest este de fapt un mare loser politic care a comis un șir de gafe strategice insurmontabile. Comentatorul își argumentează afirmațiile prin mai multe exemple și opinează că Putin a început un război pe care nu are cum să-l câștige, pentru că are o economie dependentă puternic de tehnologiile performante din afară și pentru că luptă împotriva unei coaliții constituită din cele mai puternice țări din lume, aliații Ucrainei. În fine, un mare om de stat se va gândi la cum să-și facă cetățenii fericiți, nu să-și nenorocească vecinii, irosind miliarde, conchide editorialistul.
