REVISTA PRESEI: Miza și rezultatele Summitului NATO de la Vilnius pentru Republica Moldova
Summit-ul NATO de la Vilnius continuă să domine subiectele presei moldovene, care analizează miza și rezultatele acestui eveniment pentru Republica Moldova, așa cum aflăm din revista presei pregătită de Alla Ceapai.
Prezența Republicii Moldova la summit-ul NATO a avut o încărcătură simbolică, scrie Vitalie Călugăreanu în corespondența sa pentru dw.com. Un semnal important dat prin prezența la summit este că Republica Moldova condamnă tranșant și fără frică agresiunea rusă asupra Ucrainei și se poziționează de partea corectă a istoriei. Chișinăul nu cere aderarea la NATO, pentru că nu există încă suficient sprijin popular în rândul moldovenilor pentru acest deziderat, dar pledează pentru acceptarea Ucrainei în Alianță, deoarece aceasta ar spori substanțial și securitatea Republicii Moldova. Actuala configurație politică din Parlamentul de la Chișinău nu permite renunțarea la statutul de neutralitate, sfidat de Rusia, dar acest statut nu împiedică Republica Moldova să primească ajutor, inclusiv din partea aliaților, pentru a-și consolida capacitatea de apărare.
În cadrul summit-ului, președintele României, Klaus Iohannis, a anunțat o nouă contribuție financiară pentru Republica Moldova, care va fi transferată în fondul voluntar NATO, informează mai multe media, inclusiv Vocea Basarabiei. Deciziile luate consemnează, așa cum a pledat România, un angajament sporit al NATO pentru întărirea rezilienței, a securității și a capacităților de apărare ale Republicii Moldova, a declarat Iohannis.
Summit-ul a fost dedicat Ucrainei, iar Republica Moldova a obținut maximum ce putea la această etapă și anume reconfirmarea de către liderii țărilor NATO a angajamentelor asumate anterior, sprijinul pentru consolidarea rezistenței și a capacităților de apărare și securitate, afirmă directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Iulian Groza, citat de JurnalTV. Potrvit expertului, este extrem de importantă reiterarea mesajului transmis Federației Ruse de a-și retrage trupele militare din regiunea transnistreană.
Cerând Rusiei să-și retragă trupele de pe teritoriul Republicii Moldova și să-i respecte suveranitatea, NATO își demonstrează sprijinul politic ferm pentru Republica Moldova și consolidează securitatea regională, a menționat analistul politic Ion Tăbîrță la Radio Chișinău. Această solicitare inclusă în declarația summit-ului e menită să combată și falsurile promovate de Federația Rusă precum că NATO și statele Occidentale nu ar respecta neutralitatea Republicii Moldova și ar urmări să o implice în războiul din Ucraina, crede analistul, precizând că de fapt Rusia e cea care încalcă neutralitatea, integritatea și suveranitatea Republicii Moldova, prin faptul că a provocat și alimentează un separatism teritorial.
Un astfel de summit nu aduce niște rezultate practice imediate, nu putem vorbi despre numărul de echipamente sau despre suportul care este oferit sau primit, remarcă fondatoarea Platforma pentru Inițiative de Securitate și Apărare, Elena Mârzac, citată de TVR Moldova. Este vorba despre o viziune strategică și semnalul pozitiv pe care l-a primit Republica Moldova la acest summit e că va fi ajutată să-și dezvolte capacitățile de apărare și va primi suport în fortificarea rezilienței și a rezistenței față de amenințările hibride, spune experta. Potrivit ei, dincolo de cele scrie în declarația finală, printre rânduri se poate citi că Republica Moldova are tot suportul NATO și a țărilor membre pentru a-și asigura securitatea.
Șeful Poliției de Frontieră, Rosian Vasiloi, demisia căruia a fost cerută de oponenții guvernării după atacul de pe Aeroport, refuză în continuare să comenteze incidentul. Nu vom face declarații până nu avem rezultatele documentării penale gestionate de către Procuratura Generală, a spus Vasiloi într-un răspuns pentru Ziarul de Gardă. Nu voi avea reacții și la declarațiile politice ale unor persoane care se folosesc de situație în scopuri politice, a precizat el cu referire la îndemnurile de a-și da demisia. Rosian Vasiloi a recunoscut că o treime de funcții din efectivul-limită prevăzut pentru Aeroportul Chișinău sunt vacante, dar a precizat că, în contextul războiului din Ucraina, deficitul de personal este permanent completat prin detașarea angajaților din alte subdiviziuni. După incidentul de pe Aeroport vor fi organizate cursuri de pregătire antiteroristă pentru polițiștii de frontieră, a mai spus Vasiloi, adăugând că a dispus inițierea unei anchete de serviciu care a fost comasată cu cea inițiată de subdiviziunea specializată a MAI.
Agora.md relatează că inițiativa PAS prin care se vrea restricționarea dreptului de a fi ales în rândul membrilor Partidului Șor, scos în afara legii, este criticată de Asociația Promo-LEX care consideră că interdicția nu poate fi aplicată retroactiv și la un segment atât de larg de persoane. Analiștii Promo-LEX admit că în privința membrilor organului executiv al partidului declarat neconstituțional restricționarea temporară a dreptului de a fi ales ar putea fi justificată, în anumite condiții, nu și în raport cu persoanele care ocupau funcții elective sau care erau pe listele de candidați supleanți. Această măsură nu poate fi justificată, decât dacă se demonstrează vinovăția individuală a fiecărei persoane. Promo-LEX mai observă că inițiativa este propusă în ajunul localelor din 5 noiembrie și subliniază că modificarea legislației electorale înainte de alegeri nu este recomandată.
Admiterea online în universitățile din Republica Moldova, prin intermediul platformei e-Admitere, se amână pentru 2024, informează Europa Liberă Moldova. Autoritățile vor să simplifice soft-ul, pentru a-l face mai accesibil și pentru a reduce din costuri. Potrivit Ministerului Educației, conceptul e-Admitere este acum în proces de consultare, avizare și expertizare, platforma urmând să gestioneze întregul flux al concursurilor de admitere și de înmatriculare a candidaților și va ușura procesul. În acest an înscrierile se vor face, din nou, în format mixt: electronic și fizic. Majoritatea universităților folosesc deja propriile softuri de pre-admitere, acestea, însă, dau uneori erori.
În Republica Moldova, rata tinerilor șomeri este mai mare cu 30% față de țările din Uniunea Europeană, relatează Radio Chișinău cu referire la un raport de analiză a programelor de stimulare a ocupării tinerilor, realizat de câteva ONG-uri. Principalele cauze ale ratei mare de șomaj ar fi lipsa de motivație sau de pregătire pentru a accede la un loc de muncă corespunzător. Experta Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, Natalia Covrig, precizează că jumătate dintre tinerii șomeri vor să muncească, dar nu au capacități, alte 40% sunt cei care au capacități, au suficiente competențe pentru a accesa un loc de muncă, dar nu au interes. Potrivit expertei, aceste două aspecte sunt cruciale pentru orice efort de integrare a tinerilor în câmpul muncii.
