REVISTA PRESEI: Remanierea guvernamentală - pentru unii surprinzătoare, pentru alții așteptată
Unul dintre cele mai comentate subiecte în presă este remanierea guvernamentală, pentru unii surprinzătoare, lipsită de transparență și nejustificată, pentru alții așteptată, dar motivată politic sau decisă în culoarele de partid, așa cum aflăm din revista presei pregătită de Alla Ceapai.
Politica de cadre promovată de PAS este o mare enigmă, spune analistul politic Anatol Țăranu comentând, pentru deschide.md, demisia miniștrilor Educației, Infrastructurii și Internelor. Țăranu precizează că Guvernul nu a dat foarte multă informație care ar putea oferi spațiu pentru o analiză, dar presupune că există probleme pe domeniile de care erau responsabili miniștrii demiși. În privința Anei Revenco, e clar că a avut un impact asupra deciziei evenimentele de la Aeroport. În rest, mergem pe niște presupuneri, care ar trebui să fie confirmate de Guvern, notează Țăranu subliniind că punctul slab al guvernări PAS rămâne a fi comunicarea publică defectuoasă.
Și comentatorul Nicolae Negru îi reproșează primului ministru și întregii guvernări faptul de a nu explica remanierea neașteptată și, în general, lipsa de transparență, și de respect pentru democrație. Aceasta demisie neașteptată ar sugera că există anumite conflicte în interiorul guvernului, sau posibil, și ar fi regretabil dacă ar fi așa, că domnul prim-ministru nu poate gestiona responsabilitățile care îi revin, a spus Negru la Radio Chișinău, precizând că demisiile celor trei miniștri, care nu au ieșit în evidență prin gafe majore, nu ar fi justificate. Și pentru analistul politic Ion Tăbîrță remanierea guvernamentală pare surprinzătoare și oarecum inexplicabilă ținând cont de prestația celor trei miniștri, dar care ar sugera o disponibilitate mai mare a actualului premier de a demite miniștri dacă lucrurile nu merg bine.
Expertul Mihai Mogâldea a comentat la Radio Moldova că la Interne și la Educație erau așteptate remanieri, în contextul incidentului de la Aeroport și, respectiv, a întârzierii reformei învățământului superior, aprobată cu grave probleme de transparență. Cât ține de Ministrul Infrastructurii, potrivit expertului, motivele țin mai degrabă de unele înțelegeri care există în interiorul PAS. Se vehiculează faptul că fostul ministru Andrei Spînu ar putea reveni la această funcție, precizează Mogâldea și subliniază că va conta foarte mult cine va fi numit la cârma celor trei ministere, dar și modul în care guvernarea va gestiona această situație.
Fostul premier Ion Sturza consideră că plecarea Anei Revenco de la Ministerul de Interne nu este o surpriză, ci o decizie motivată politic, în contextul tragicului incident de la Aeroport. Sturza, citat de TV8, sugerează însă că nu e singura demisie așteptată și subliniază nevoia unei analize profesioniste a ceea ce s-a întâmplat la Aeroport. Cu referire la ceilalți doi miniștri demisionari, Ion Sturza crede că aceștia nu s-au descurcat în exercitarea funcțiilor lor. Multiple carențe și critici, comunicare deficientă, a punctat Sturza.
Remanierile guvernamentale se fac în culoarele de partid, care continuă să impună prim-ministrului candidaturile miniștrilor, titrează Gazeta de Chișinău inserând reacție fostului deputata și vicepreședinte al Legislativului, Alexandru Slusari. El spune că anticipa remanieri întrucât Guvernul Recean este, potrivit lui, rezultatul nereușit al unui compromis dintre diferite grupuri de interese, care îl nemulțumește în primul rând pe premier. Cineva vrea să impună prim-ministrului un compromis pentru funcția de ministru al Afacerilor Interne. Însă, revenirea lui Spânu în fruntea ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale ar fi o greșeală enormă și, posibil, fatală pentru guvernare.
În Republica Moldova zac în paragină 250.000 din totalul de 2 milioane de hectare de terenuri cu destinație agricolă, relatează Europa Liberă. În satul Sofia, din raionul Hâncești, circa 130 de hectare sau fiecare al cincilea din suprafața totală de terenuri agricole au fost lăsate pârloagă. Majoritatea sunt foste vii și livezi. Primarul localității, Ion Mîrza, spune că sătenii și-au lăsat de izbeliște pământurile pentru că nu mai aveau unde să-și vândă strugurii și fructele, mai ales că și prețurile au scăzut. Noul Cod Funciar, aprobat recent de Guvern și care urmează să fie votat în Parlament, prevede că primăriile vor putea lua în gestiune suprafețele abandonate și să le dea în arendă agenților economici, dacă acestea nu sunt prelucrate timp de 2 ani succesiv. Primarul de Sofia, Ion Mîrza, pune la îndoială că ar avea cine să preia aceste terenuri, pentru că foarte mulți localnici au luat calea străinătății.
Editorialistul Ziarului Național Nicolae Negru observă o neînțelegere voită și o interpretare arbitrară a funcțiilor viitorului Centru de comunicare strategică și combatere a dezinformării din partea apărătorilor propagandei ruse, a celor care sabotează aderarea la UE și se zbuciumă să păstreze statu-quo-ul geopolitic, să mențină Republica Moldova legată de centura imperială, în pretinsul spațiu al lumii ruse. Crearea acestui Centru e încă un pas în protejarea spațiului informațional al Republicii Moldova. E nevoie de o astfel de instituție care să identifice știrile și narativele ruse false și să ia măsuri adecvate. Acest Centru nu va înlocui instituțiile statului, nu va face lucrul lor de comunicare cu cetățenii, dar va oferi recomandări privind necesitățile de comunicare și strategiile de comunicare interinstituțională. Editorialistul mai remarcă că acest Centru nu va dispune de atribuții punitive, nu va putea efectua cenzura și interzice instituții media sau site-uri, așa cum ne sperie unii politicieni din opoziție. Riscul folosirii sale ca instrument de cenzură, mai cu seamă în condițiile când guvernarea așteaptă începerea negocierilor cu UE, e pur speculativ. E, de fapt, un pretext pentru a sări în apărarea dezinformării și propagandei ruse.
Președinte al Consiliului de administrație al „Moldovagaz” Vadim Ceban, semnează pe tribuna.md un editorial despre inegalitatea socială și economică generată de arhitectura financiară globală, care favorizează statele dezvoltate vestice comparativ cu restul lumii. Azi în lume cca 1 miliard de oameni trăiesc în regiuni hiper-dezvoltate și beneficiază de un nivel mai înalt de bunăstare; și cca 7 miliarde de oameni locuiesc regiuni înapoiate care au înțepenit în sărăcie, observă autorul. Azi omenirea e mai puternică decât oricând, dar această putere, administrată de elitele a câteva zeci de state, e foarte puțin folosită pentru a reduce inegalitate socială și economică. Aceste elite pot schimba criteriile după care prioritizează investițiile și cheltuielile, și pot începe să trateze oamenii din celelalte țări ca pe egali și atunci în lume ar fi mai puțină inegalitate și mai puține motive de conflicte, conchide Vadim Ceban.
Redactorul-șel al ziarului Observatorul de Nord din Soroca Victor Cobăsneanu își dedică editorialul celor doi ani de guvernare PAS precizând din start că acest termen nu este suficient pentru a pune note obiective, darămite pentru a trage concluzii pripite și a pune diagnoze. Cele mai importante succese ale actualei guvernări sunt legate de politica externă, pașii concreți spre aderarea la UE și ieșirea din CSI. Pentru prima dată, guvernarea de la Chișinău nu se complace în rolul, pardon, vițelului care suge de la două vaci, observă jurnalistul. El precizează că neajunsurile actualei guvernări sunt mult mai multe, dar enumeră câteva dintre ele: politica cadrelor defectuoasă; aroganța și ignoranța în relațiile cu acei care ar fi putut fi parteneri, dar nu rivali politici și comunicarea deficitară.
