REVISTA PRESEI: „Urechile” tehnice ale Moscovei în grija spionilor cu acte diplomatice la Chișinău și impactul atacurilor rusești de pe Dunăre
„Urechile” tehnice ale Moscovei în grija spionilor cu acte diplomatice la Chișinău și impactul atacurilor rusești de pe Dunăre asupra pieței autohtone de cereale sunt câteva din titlurile presei pe care le trece în revistă Alla Ceapai:
JurnalTV publică o investigație în care dezvăluie că acoperișul Ambasadei Rusiei din centrul Chișinăului este împânzit cu antene parabolice și alte dispozitive capabile să capteze orice tip de semnale la distanță lungă, inclusiv conversații de pe telefonul mobil, date WI-FI și comunicații. Sunt instalate cel puțin 28 de dispozitive. Echipamentele pot colecta informații sensibile pentru securitatea țării, avertizează experții. „Urechile” tehnice ale Moscovei sunt, zi și noapte, în grija spionilor cu acte diplomatice se mai spune în investigație, iar rețeaua este asigurată de persoane, ale căror misiune constă în a vedea și a auzi tot ce mișcă în jur. Sistemul sofisticat de recepție este controlat de două structuri rusești bine-cunoscute - Direcția Principală de Informații (GRU) și Serviciul de Informații Externe (SVR).
Într-o altă investigație reporterii de la JurnalTV anunță că un atac cibernetic masiv asupra sistemului guvernamental de comunicații a fost detectat în preajma summit-ului Comunității Politice Europene de la Bulboaca. Au fost sustrase mai multe documente importante de pe conturile Ministerului de Externe și ale unor membri ai Guvernului. Atacul ar fi fost orchestrat de o grupare de criminalitate cibernetică finanțată și coordonată de Serviciul de Informații Externe al Rusiei, se spune în investigație cu referire la surse confidențiale, potrivit cărora pe cazul atacului cibernetic al sistemului guvernamental de comunicații a fost pornit un proces penal. Informația nu a fost deocamdată confirmată oficial, inclusiv de Procuratura Generală.
Autoritățile vor să crească fluxul de transport al cerealelor ucrainene pe cale ferată, prin intermediul tronsonului Basarabeasca-Berezino, pentru a debloca traficul din Portul Giurgiulești și pentru a fluidiza tranzitul grânelor pe teritoriul Republicii Moldova, informează Europa Liberă. Tranzitul de cereale din statul vecin ar urma să crească din cauza atacurilor rusești de pe Dunăre. Chiar dacă sunt cantități mici, pentru noi ar însemna cantități mari, explică secretarul de stat din cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, Vasile Șarban. Președintele Asociației exportatorilor și importatorilor de produse agricole și cerealiere „Agrocereale”, Igor Tagadiuc, susține că atacurile rusești de pe Dunăre vor avea impact și asupra pieței autohtone de cereale, întrucât blocajul total din portul Giurgiulești crește costurile, inclusiv cele de logistică și de transportare, ceea ce se reflectă în prețurile de achiziție.
Newsmaker.md informează că Andrei Duminică, bărbatul pe care așa zisele autorități de la Tiraspol îl suspectează de omorul opozantului Oleg Horjan, susține că nu se află în țară de mai bine de două luni. Jurnaliștii au intrat în posesia unui video, în care Andrei Duminică își arată pașaportul biometric, cu ștampilele de intrare în România pe 18 mai și intrarea în zona Schengen printr-un punct de control din Ungaria pe 19 mai 2023. Pe aceeași pagină și pe următoarele pagini nu există date despre faptul că acesta ar fi părăsit spațiul Schengen.
Într-un interviu în exclusivitate pentru newsmaker.md Andrei Duminică recunoaște că îl cunoștea foarte bine pe Horjan, cu care și-a ispășit pedeapsa în închisoare, dar respinge categoric implicarea în moartea acestuia. Andrei Duminică consideră că așa zisele autorități de la Tiraspol îl învinuiesc de omorul lui Oleg Horjan pentru că ei erau apropiați și probabil ultimul apel al opozantului ar fi fost de la el. Bărbatul nu cunoaște cine s-ar face vinovat de moartea opozantului, dar consideră că sunt „oameni mari”. Acesta mai spune că a încercat să contacteze așa zisele forțe de ordine din regiunea transnistreană pentru a clarifica situația, dar a fost ignorat. A fost contactat însă de autoritățile de la Chișinău, care i-au spus să nu își facă griji. Duminică zice că nu va reveni în Republica Moldova până nu va fi sigur că este în siguranță.
Realitatea.md relatează, la același subiect, că Procuratura Generală a retras de la Bender dosarul pornit pe cazul omorului activistului Oleg Horjan. Informația fiind confirmată de către purtătorul de cuvânt al PCCOCS, Emil Gaitur, care a precizat că procurorii PCCOCS au audiat și urmează să audieze mai mulți martori în continuare, precum și să întreprindă măsuri speciale de investigație relevante în vederea identificării și tragerii la răspundere a persoanelor vinovate.
Iar agora.md informează, pe scurt, că subiectul omorului activistului civic din regiunea transnistreană, Oleg Horjan, va discutat azi la Parlament în cadrul ședinței Comisiei parlamentare speciale de monitorizare și control parlamentar asupra realizării politicii de reintegrare a Republicii Moldova. Ședința se va desfășura cu ușile închise. Inițiativă a fost anunțat în ajun de vicepreședintele Parlamentului, Mihai Popșoi.
Politik.md inserează reacția critică a fostului președinte CEC, Iurie Ciocan, la precizarea autorității electorale că, potrivit noului Cod Electoral, alegătorii care-și vor stabili domiciliul sau reședința într-o altă circumscripție mai târziu de 5 august nu vor putea vota în cadrul alegerilor locale generale din toamnă. Se limitează dintr-un moft dreptul la vot, dreptul la libera circulație și libera alegere a locului de trai în interiorul țării, susține Ciocan. Potrivit lui, în scrutinele precedente partidele făceau inginerii electorale mutând alegătorii la domiciliu într-o altă localitate, dar amintește că pentru a combate asemenea influențe CEC stabilea restricții la procedura de înregistrare a domiciliului ori reședinței, de doar doua săptămâni, între cele două tururi, fără a limita dreptul la vot. Iurie Ciocan îndeamnă Oficiul Avocatului Poporului să examineze noua prevedere din Codul Electoral prin prisma încălcării dreptului de a alege și să sesizeze Curtea Constituțională.
Editorialistul Ziarului Național Nicolae Negru comentează recentul scandal dintre un medic și o pacientă și leagă reacția puternic emotivă a medicului cu evenimentele din Ucraina, care, precizează Negru, ne determină să privim altfel, din altă perspectivă, persoanele care refuză să se integreze, rămân în bula lor dominatoare, sabotând realitățile geopolitice, culturale, lingvistice de după 1991. După atrocitățile din Ucraina, ce au spulberat definitiv „misterul” sufletului rus, ne putem da seama cât sunt de primejdioși, de ce sunt capabili unii dintre concetățenii noștri care refuză să comunice cu noi în limba română. De la Moscova, le sosesc în permanență semnale să aștepte, să nu se demobilizeze, căci după Ucraina urmează Republica Moldova, MID-ul rusesc ne învață aproape zilnic cum se numește limba noastră, ne acuză că nu am respecta drepturile rușilor, promite că îi va apăra, notează editorialistul.
Editorialistul portalului nordnews.md din Bălți Anatol Moraru se întreabă ce facem cu Găgăuzia, condusă de curând de reprezentanta „penalului” Șor, remarcând că asistăm la un film al absurdului: Chișinăul a boicotat investirea bașcanului Evghenia Guțul, acuzând-o că reprezintă un clan mafiot, iar organele de forță afirmă că au adunat probe care confirmă fraude electorale. S-a creat un câmp de înaltă tensiune, încât orice tentativă a Chișinăului trezește maximă iritare la Comrat, observă comentatorul. Potrivit lui, „problema” Găgăuziei, nu poate fi pusă la nesfârșit sub preșul indiferenței pentru că nu se va rezolva de la sine, dimpotrivă se poate agrava, punând în pericol, cu sprijinul financiar al lui Șor și cel militar al lui Putin, integritatea Republicii Moldova.
Comentatorul Victor Pelin anticipează pe ipn.md izolarea pe plan național și internațional a autonomiei găgăuze, după învestirea noului bașcan care s-a desfășurat în lipsa nu doar a conducerii de vârf a Republicii Moldova și a foștilor guvernatori, inclusiv Irina Vlah, dar și în lipsa reprezentanților partidelor pro-rusești și mai ales a reprezentanților corpului diplomatic străin, inclusiv a diplomaților din Turcia și Rusia. Este o performanță inedită pentru cea de a opta învestire a guvernatorului Găgăuziei, notează autorul, precizând că nimeni nu vrea să se asocieze cu „Plaiul de vis” al lui Ilan Șor, chiar și Rusia - singura țară oficialii căreia și-au exprimat în mod deschis suportul pentru „gruparea șoristă” și guvernatorul nou ales.
Ziarul Observatorul de Nord din Soroca relatează că în pofida zecilor de dosare penale vizând acordarea subvențiilor în agricultură, riscurile de corupție persistă în acest proces. Explicația economistului Veaceslav Ioniță este că subvențiile în agricultură cresc de la an la an, dar oricum sunt insuficiente, respectiv, acordarea acestora depinde de deciziile unor funcționari, de unde și apar riscurile de corupție. Ioniță spune că cea mai bună soluție pentru a elimina riscurile de corupție în acest domeniu ar fi debirocratizarea și automatizarea sistemului de acordare a subvențiilor, astfel încât să fie exclus factorul uman. Secretarul general al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, Sergiu Gherciu, susține că pentru prevenirea și diminuarea cazurilor de corupție la AIPA, ministerul întreprinde mai multe măsuri, între care verifică legalitatea deciziilor de repartizare a subvențiilor, actualizează periodic planul sectorial de acțiuni anticorupție în domeniul agroalimentar și stimulează financiar angajații „pentru a reprima” fenomenul corupției și traficul de influență.
