REVISTA PRESEI// „Echipa de vis” a lui Șor din Găgăuzia respinsă de legislativul de la Comrat, teama de Rusia și rusofobia și războiul tot mai aproape de noi
„Echipa de vis” a lui Șor din Găgăuzia respinsă de legislativul de la Comrat, teama de Rusia și rusofobia, războiul tot mai aproape de noi, sunt printre titlurile titrate în presă. Le trece în revistă Alla Ceapai.
Newsmaker.md prezintă portretele noilor membri ai Comitetului Executiv al autonomiei găgăuze pe care Adunarea Populară de la Comrat a refuzat să-i numească în funcție pentru că nu cunosc limba găgăuză. Aproape jumătate dintre membrii „echipei de vis”, așa cum a numit-o condamnatul Ilan Șor, când a prezentat-o de la distanță, au făcut parte din fosta echipă a Comitetului Executiv, iar unii noi nu au mai avut anterior nicio legătură cu autonomia găgăuză. În echipa noii guvernatoare Evghenia Guțul se regăsesc un fost deputat al Partidului Democrat și un producător de magneți. Organigrama Comitetului a rămas practic aceeași cu excepția unui singur post. Acum bașcanul va avea trei adjuncți în loc de doi, dar nu se știe deocamdată ce responsabilități vor avea aceștia.
Radio Moldova informează că după tentativa eșuată de vineri, Adunarea Populară a Găgăuziei va decide săptămâna viitoare dacă aprobă componența noului Comitet Executiv. Vicepreședintele Adunării Populare a Găgăuziei Gheorghe Leichu precizează că de la învestirea noului bașcan, deputații locali au la dispoziție 45 de zile pentru a vota noul executiv și că au dreptul să excludă acest subiect de pe ordinea de zi doar o singură dată. Potrivit legislației din autonomie, pentru aprobarea componenței Comitetului Executiv toți candidații trebuie să treacă un test de cunoaștere a limbii găgăuze, ceea ce nu s-a întâmplat în cazul echipei propuse de Evghenia Guțul, care a dat asigurări că nu există probleme la acest capitol.
Editorialistul Ziarului Național Nicolae Negru observă că reducerea numărului de diplomați ruși în Republica Moldova, după apariția în presă a unui scandal de spionaj, în care ar fi fost implicați angajați ai ambasadei ruse, a supărat mai tare ca niciodată, Rusia a avertizat Republica Moldova că merge pe urmele Țărilor Baltice, ale Ucrainei, că va suporta consecințele răzbunării ruse și a acuzat guvernare de la Chișinău de rusofobie. Teama de Rusia există și e justificată. Dar nu e rusofobie, precizează Negru. Pentru el reacția de amenințare a Moscovei era previzibilă doar că pârghiile sale și-au cam pierdut efectul, iar soarta Ucrainei i-a fost „prorocită” Republicii Moldova, nu o singură dată. Dar cum să explici necesitatea unui număr atât de mare de diplomați ruși la Chișinău, dacă nu prin spionaj, confirmat și de investigațiile jurnalistice, se întreabă Nicolae Negru.
Pentru analistul politic Igor Boțan investigația jurnalistică despre spionaj a servit doar pretext, ceea ce arată că Republica Moldova are încă un comportament sfios. Vorbind într-un podcast la Europa Liberă, Boțan a sugerat că decizia autorităților moldovene de a reduce numărul diplomaților ruși după principiul parității, despre care se vorbește de mai mult timp, putea fi luată mai devreme, în contextul agresiunii militare rusești împotriva statului vecin Ucraina. Comentând acuzațiile Moscovei de rusofobie, Igor Boțan a explicat că ceea ce ei numesc rusofobie, noi înțelegem ca măsuri de protecție și de manifestare a îngrijorării față de ceea ce face Rusia în regiune.
Relațiile moldo-ruse se vor normaliza numai după ce Moscova va fi înfrântă în Ucraina și va fi nevoită să-și schimbe politica sa externă, declară fostul ministru al Apărării, Anatol Șalaru, citat de deschide.md, precizând că, în prezent, relațiile dintre Republica Moldova și Rusia se îndreaptă spre nicăieri și că ele niciodată nu au fost bune pentru că Rusia a șantajat. Potrivit lui, Rusia va încerca prin diferite metode să destabilizeze situația din Republica Moldova, de asta și a fost luată decizia de a reduce numărul diplomaților ruși. Această decizie va îngreuna activitatea spionilor ruși, dar nu o vor stopa, mai crede Șalaru care insistă că SIS-ul ar trebui dotat cu echipamente de bruiaj pentru a opri filajul.
Editorialistul Ziarului de Gardă Petru Grozavu trece în revistă recentele evoluții de pe frontul din Ucraina, inclusiv atacurile rusești de pe Dunăre, la Reni și Ismail, și notează că Rusia caută să-și transfere războiul din Ucraina tot mai aproape de granițele României și ale Republicii Moldova. Gurile Dunării reapar în planurile de război ale Moscovei, deși ar fi o eroare să credem că ele au dispărut vreodată de pe orbitele ei. Atacul asupra celor două porturi de la Reni și Ismail prezintă o situație nouă la Gurile Dunării, în coasta României, la frontierele Ucrainei cu NATO. Editorialistul se întreabă dacă este atacul Rusiei asupra celor două porturi este o penalizare a Kievului pentru „neascultare” sau Rusia a căutat, prin acest exercițiu militar de manevră, să testeze nervii și puterea de reacție a partenerilor euroatlantici ai Ucrainei și să dea de înțeles că ea va acționa la discreția sa acolo unde are interese.
Istoricul și comentatorul Anatol Țăranu notează într-un articol de opinie pe** ipn.md** că realizarea idealului unității naționale românești este dezideratul românilor de pe ambele maluri ale Prutului, îndeosebi în sensul politicilor de stat. Dacă efortul Chișinăului trebuie să se concentreze preponderent pe inocularea identității românești societății moldovenești pe interior, atunci Bucureștiului îi revine misiunea inoculării înțelegerii despre profilul românesc al Republicii Moldova în exterior. Doar printr-un efort conjugat al claselor politice din ambele state românești va deveni realitate înfăptuirea idealului unității naționale într-o Românie reîntregită, democratică și prosperă, concluzionează Țăranu.
Republica Moldova își poate crește economia, competitivitatea și poate crea o piață sigură pentru investitorii străini printr-o conexiune economică mai strânsă cu România, titrează TVR Moldova. România este de departe principalul partener comercial al Republicii Moldova, iar schimburile economice dintre cele două state au depășit 3 miliarde de dolari, în 2022. Atât exporturile cât și importurile au crescut cu 50 la sută, în pofida războiului din Ucraina. România este și cel mai mare investitor în Republica Moldova, cu peste 1600 de companii și un volum al investițiilor de 6 miliarde de lei. Pe lângă faptul că oferă locuri de muncă și contribuie la buget, investițiile dau și o anumită încredere în piața din Republica Moldova.
Portalul ziuadeazi.md din Cahul informează că în satul Colibași a fost finalizat cu succes un proiect de reabilitare parțială a infrastructurii drumurilor locale, fiind reparată, inclusiv una dintre cele mai inaccesibile străzi. 900 metri de drum de țară, deseori impracticabil, s-au transformat în două străzi curate și ușor navigabile, grație suportului financiar al partenerilor de dezvoltare și a eforturilor comune ale administrației publice locale și comunității. Implicarea cetățenească este decisivă în dezvoltarea unei comunități, subliniază primarul satului Ion Dolganiuc.
Iar ziarul Observatorul de Nord din Soroca relatează că lucrările de restaurare a Cetății Soroca au provocat nemulțumiri și critici din partea unor istorici și reprezentanți ai societății civile, care au pus la îndoială materialele folosite. Reacția criticilor a fost justificată, afirmă istoricul și arheologul Sergiu Musteață, precizând că utilizarea mortarului din nisip și ciment este incompatibilă cu autenticitatea obiectivului istoric. Potrivit lui, muncitorii au învățat lecția utilizând acum alte metode și alt tip de materiale care fac o diferență vizibilă, în ceea ce privește lucrările efectuate la primul și al doilea turn al cetății.
