REVISTA PRESEI// Final de sesiune parlamentară, eroarea gravă a lui Ilan Șor și deținuții moldoveni din cimitirul Wagner
Final de sesiune parlamentară, eroarea gravă a lui Ilan Șor și deținuții moldoveni din cimitirul Wagner sunt printre subiectele presei trecute în revistă de Alla Ceapai:
La final de sesiune parlamentară, Europa Liberă a întrebat aleșii poporului ce au reușit să facă, din februarie și până la sfârșit de iulie, pentru reformarea justiției și lupta împotriva corupției – cele mai importante din cele nouă condiții de pre-aderare la Uniunea Europeană. Deputații guvernării se declară mulțumiți de legile privind justiția, mai ales vetting-ul și pre-vetting-ul, adică evaluarea externă a judecătorilor, nu și de viteza cu care se aplică. Deputații din opoziție spun că reformele din justiție nu sunt resimțite și că justiția nu trebuie să fie subordonată politicului.
Agora.md a căutat să afle părerea deputaților despre noua prelungire a stării de urgență cu încă 60 de zile. Deputații puterii spun că este o măsură de securitate necesară în contextul pericolului iminent cauzat de războiul din Ucraina, situației tensionate de la granițele unor țări membre NATO, precum Polonia, și a atacurilor din regiunile Odesa și Reni, aproape de frontiera Republicii Moldova. Deputați ai opoziției afirmă că prelungirea stării de urgență este o prostie și că ar avea legătură cu revenirea lui Andrei Spînu la Guvern, fapt negat de ministrul Infrastructurii.
Una din legile adoptate de Parlament înainte de vacanță este cea care interzice membrilor și liderilor Partidului Șor declarat ilegal de a participa la alegeri pe o perioade de până la 5 ani. TVR Moldova relatează că Ilan Șor a declarat că va ataca la Curtea Constituțională această decizie despre care spune că e „ilegală” și „neconstituțională. Opoziția parlamentară critică și ea decizia spunând că e un precedent periculos și o încălcare directă a dreptului de a fi ales. Deputații majorității susțin însă că interdicția de a participa la alegeri poate curăța clasa politică. Pentru analistul Anatol Țăranu această lege vine să soluționeze o problemă foarte concretă în condițiile când situația politică este profund influențată de războiul hibrid pe care l-a declanșat Rusia. Dar, în general, o asemenea lege înseamnă o ingerință în zona funcționării democrației electorale. Legea mai prevede că organul electoral va putea să constate faptele de corupere a alegătorilor și va putea dispune anularea înregistrării candidatului sau a concurentului electoral. Iar Codul Penal a fost completat cu două infracțiuni – coruperea politică pasivă și coruperea activă, care vor fi pedepsite cu închisoare și amenzi.
Editorialistul Ziarului Național Nicolae Negru scrie despre eroarea gravă a lui Ilan Șor, care o să-l coste scump și i-ar putea fi chiar fatală, cea de a intra într-o confruntare deschisă cu socialiștii, în încercarea de a distruge PSRM și de a prelua definitiv rolul lui Dodon în scenariile Moscovei sperând, cu ajutorul ei, să poată răsturna actuala putere și evita închisoarea. Dând iama la stâna PSRM, înfuriindu-i pe liderii socialiști, Șor a făcut o greșeală. Într-o confruntare deschisă el pierde, căci se pomenește între ciocan și nicovală, va fi nevoit să lupte pe două fronturi, notează editorialistul. Lucrul acesta s-a și întâmplat de fapt, adaugă Negru, cu referire la refuzul deputaților Adunării Populare de la Comrat, printre care o bună parte sunt simpatizanți ai socialiștilor, să pună pe ordinea de zi învestirea echipei „de vis” a executivului găgăuz, prezentată de Șor.
Rise Moldova publică articolul „Deținuții moldoveni din cimitirul Wagner” în care relatează despre doi cetățeni moldoveni condamnați la închisoare în Rusia care au fost înrolați anul trecut de gruparea de mercenari Wagner și trimiși la război în Ucraina. Unul avea încă rude în țara atacată de ruși, celălalt a ajuns acolo în copilărie, la un orfelinat, după ce a dispărut de acasă împreună cu tatăl lui ucrainean. Numele celor doi moldoveni sunt scrise acum pe niște cruci din lemn într-un cimitir cu sute de morminte, amenajat de Wagner la marginea satului Bakinskaya din regiunea Krasnodar, Rusia. Datele de pe cruci arată că bărbații ar fi murit în perioada august-octombrie 2022, la apogeul bătăliei pentru Bahmut. Rudele lor sunt convinse că cei doi n-au ajuns la război de bunăvoie.
Ne-au trebuit 32 de ani pentru a avea curajul să spunem că Republica Moldova este un cuib al agenturii ruse, observă analistul politic Laurențiu Pleșca într-un editorial pe agora.md. Pentru el decizia de reducere a numărului diplomaților ruși e o schimbare totală de optică față de toleranța pentru acțiunile agresive ale Rusiei, dar nu rezolva problema activării pe teritoriul Republicii Moldova a rețelelor de spionaj rusesc. Analistul consideră că trebui de acționat pe mai multe paliere și propune câteva măsuri, între care închiderea Centrului Rus de Cultură, un alt cuib al agenturii ruse; alinierea la toate sancțiunile adoptate de Uniunea Europeană împotriva Rusiei și, cel mai important, achiziționarea unui sistem de apărare aerian care să ne permită acțiuni și mai ferme în combaterea prin politici a factorului rusesc.
„Pacificatorii” războinici: un paravan pentru consolidarea regimului separatist de la Tiraspol, titrează Ziarul de Gardă un articol despre activitatea îndoielnică și ostilă relațiilor pașnice dintre Chișinău și Tiraspol a Misiunii Mixte de Pacificare de pe Nistru, de-a lungul celor trei decenii de la instituire. Avocatul Promo-LEX, Pavel Cazacu, constată că formatul actual al Misiunii este inadecvat și evident depășit, reprezentanții acesteia nu doar că nu asigură respectarea drepturilor omului în Zona de Securitate, dar din contra, au fost, în ultimii ani, protagoniștii mai multor abuzuri grave: omor, rețineri ilegale, intimidarea populației civile, inclusiv a jurnaliștilor și apărătorilor drepturilor omului. Iată de ce Asociația Promo-LEX și alte organizații naționale și internaționale insistă constant pe necesitatea transformării acestei Misiuni în una civilă internațională sub mandat ONU. Această idee promovată de mai mult timp rămâne deocamdată doar declarativă.
Europa Liberă publică un reportaj din satul Giurgiulești transformat într-o imensă parcare de camioane care staționează pe marginea drumurilor, atât la intrarea în localitate, cât și la punctele de trecere a frontierei cu România și Ucraina. Zilnic prin sat trec zeci de camioane cu marfă. Cozile de la punctele de trecere a frontierelor se formează și din cauza tranzitului cerealelor ucrainene. După bombardamentele rusești asupra portului Reni de pe Dunăre, autoritățile spun că tranzitul de cereale ucrainene ar urma să se intensifice. Șoferii ucraineni sunt revoltați că trebuie să aștepte zile întregi pentru a traversa hotarele, dar și de condițiile din vamă. La rândul lor, transportatorii moldoveni se plâng și ei că trec greu hotarele din cauza multiplelor camioane din Ucraina încărcate cu mărfuri. Serviciul Vamal spune că întreprinde toate măsurile pentru fluidizarea traficului și face apel către transportatori să manifeste spirit de înțelegere.
Portalul ziuadeazi.md din Cahul informează că în cadrul programului național „Satul European Expres”, în raionul Cahul, urmează să fie finanțate 20 de proiecte, între care modernizarea și eficientizarea sistemul de iluminat public în cartierul nou al satului Văleni, pavarea unei porțiuni de trotuar care duce spre grădiniță în satul Brînza, modernizarea terenului de sport multifuncțional din Baurci-Moldoveni și extinderea grupelor de creșă publice în Slobozia Mare. La nivel de Republică, au fost selectate 399 de proiecte cu o valoare totală de aproximativ 172,3 milioane de lei, bani alocați din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională Locală. Aproape jumătate din proiectele selectate vizează reabilitarea infrastructurii sportive și sociale.
