REVISTA PRESEI// Controversatele hotărâri ale CSJ de anulare a deciziilor Comisiei pre-vetting și revenirea lui Plahotniuc în politica moldovenească
Controversatele hotărâri ale CSJ de anulare a deciziilor Comisiei pre-vetting și revenirea lui Plahotniuc în politica moldovenească sunt printre subiectele presei trecute în revistă de Alla Ceapai:
Corupția poate compromite reforma justiției care întâmpină dificultăți serioase în Republica Moldova fiind sabotată în continuare de către judecători și procurori, scrie Vitalie Călugăreanu în corespondența sa pentru dw.com cu referire la cele 21 de hotărâri adoptate angro și publicate în miezul nopții prin care Curtea Suprem de Justiție (CSJ) a anulat deciziile Comisiei pre-vetting și a dispus reevaluarea candidaților la funcțiile de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Sistemul corupt se opune și pare să fi depistat breșe și vulnerabilități în „betonul” turnat de guvernarea pro-europeană, care a promis curățarea justiției de corupți și lege egală pentru toți. Aceasta fiind și principala condiție pentru începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldovei la UE, notează jurnalistul.
Inspecția judiciară din cadrul CSM va verifica hotărârile CSJ, dar și învinuirile aduse în spațiul public precum că aceste hotărâri ar reprezenta o sabotare și blocare a evaluării externe, că ele ar fi fost trase la indigo și scrise în afara CSJ, a declarat pentru Europa Liberă președintele interimar al CSM, Sergiu Caraman. În articol se mai precizează că toți cei 21 de candidați vor fi reevaluați de comisia Pre-vetting, care a precizat, într-un comunicat, că își va anunța acțiunile ulterioare după ce va analiza minuțios argumentele CSJ. Odată ce aceste decizii vor fi publice, Comisia Pre-vetting ar fi bine să comenteze observațiile completului de judecată special constituit în cadrul CSJ, consideră avocatul Vadim Vieru. Iar pentru președintele Centrului de Resurse Juridice (CRJM), Ilie Chirtoacă, deciziile CSJ trezesc semne de întrebare, deoarece conțin argumente similare, chiar și în cazul candidaților cu probleme serioase de integritate. Expertul crede că este ultimul tun de sabotaj și de discreditare a procesului de pre-vetting.
ProTV Chișinău relatează, citând experți, că reevaluarea candidaților la CSM și CSP va îngreuna procesele de reformare a justiției, principala condiționalitate impusa de UE pentru a începe negocierile de aderare și că Republica Moldova va fi nevoită să ofere explicații la nivel internațional privind situația creată. Invalidarea unui număr atât de mare de decizii ale comisiei pre-vetting este un semnal de alarmă care trebuie înțeles corect de autorii acestui proces de testare a integrității, spune juristul Alexandru Tănase, precizând că din start a fost clar că optimismul irealist care domina mediul politic, precum că procedurele de pre-vetting și vetting pot fi realizate în termeni restrânși, a fost nejustificat.
Mai multe media publică reacțiile Asociației Judecătorilor, a Ministerului de Justiție, dar și replica CSJ.
Agora.md notează că Asociația Judecătorilor susține că recentele decizii ale CSJ trebuie să fie analizate în cadrul legal și al procedurilor legale „fără a trage concluzii pripite sau a genera suspiciuni nejustificate”. Potrivit Asociației fiecare caz trebuie tratat individual și respectat în întregime principiul prezumției de nevinovăție. În ceea ce privește procesele de pre-vetting și vetting, Asociația subliniază că acestea trebuie să fie realizate transparent, echitabil și respectuos față de drepturile fundamentale ale persoanelor evaluate.
Ziarul de Gardă rezumă comentariul Ministrului de Justiție care a atras atenția la mai multe „aspecte îngrijorătoare” ale hotărârilor CSJ, inclusiv cel că împuternicirile legale ale completului de judecată special se referă doar la admiterea contestațiilor și dispunerea reevaluării, nu și la anularea deciziilor; că hotărârile au fost emise la pachet și cu încălcarea termenului legal de cel mult 10 zile de la depunerea contestațiilor; că acestea conțin un set de argumente generice, trase la indigo; și că completul special, în loc să se limiteze la controlul legalității deciziilor, a dat aprecieri extinse, preponderent critice, asupra oportunității procedurii de evaluare.
Iar moldpress.md rezumă explicațiile CSJ care susține că a reținut „probleme serioase de legalitate în privința deciziilor Comisiei de Pre-Vetting, atât pe dimensiunea legalității substanțiale, cât și celei procesuale” și că „s-a detașat de orice influență inclusiv politică și a pus în balanța justiției faptele și legile obiectiv, ținând cont de Supremația Legii, Separația Puterilor în Stat, demnitatea omului, în general, și a celei de judecător și procuror, în special”. CSJ amintește că deciziile sale sunt irevocabile, obligatorii și urmează fi executate conform legii, chiar dacă sunt criticate. CSJ recomandă politicului, guvernării, grupurilor de interese, mass-mediei și oricărei persoane să se abțină de la etichetări umilitoare, linșaj public și justiție televizată, se mai arată în reacție.
Plahotniuc, activ în politica moldovenească, titrează nordnews.md o investigație care încearcă să demonstreze că fostul lider democrat, oligarhul fugar Vlad Plahotniuc a revenit în politică așa cum anunța încă anul trecut că intenționează. Noul proiect politic al lui Plahotniuc ar fi Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei al fostului premier Ion Chicu, la care au aderat mai mulți foști democrați, inclusiv președinți de raioane și primari. Potrivit jurnaliștilor, care au discutat cu aleși locali, Plahotniuc ar dirija de la distanța migrarea foștilor democrați în partidul condus de Chicu, care a refuzat să comenteze spunând că sunt aberații.
Portalul din Bălți publică și reacția președintelui PSDE (fost PDM), Ion Sula, vorbind despre acte de corupție politică, șantaj la care sunt supuși aleșii locali și concurență electorală neloială, care în mod sigur trebuie investigate. Politicianul mai spune că în ultimii ani elementele nocive și corupte din fostul PDM încearcă să-i distrugă echipa.
Deschide.md inserează reacția deputaților PAS la această investigație, inclusiv a președintei comisiei juridice, numiri și imunități, Olesea Stamate, care spune că dacă se constată că ademenirea aleșilor locali se face contra anumitor foloase, atunci este competența organelor de anchetă să investigheze. Stamate amintește în context despre recentele modificări la Codul penal votate de deputați cu scopul de a combate traseismul politic, adică coruperea politică activă și pasivă.
Iar TVR Moldova citează analiști care cred că de fapt Plahotniuc a acționat din umbră de când a părăsit Republica Moldova în vara lui 2019 după ce a fost debarcat de la putere. Analistul Ion Tăbârță admite că fostul lider democrat ar încerca de la distanță să influențeze anumite procese politice și să coaguleze din subteran unele formațiuni în perspectiva parlamentarelor din 2025, dar spune că nu e limpede deocamdată cât de multă influență mai are Plahotniuc. Și analistul Andrei Curăraru crede că mișcările fostului lider democrat ar urmări o bătaie mai lungă, acesta vrând să ocupe, prin intermediul lui Ion Chicu, segmentul de centru-stânga. Analistul mai spune că organele de investigație trebuie să se autosesizeze pentru că sunt semne clare de corupere politică.
Donații pentru șefii de la primărie este investigația realizată de jurnaliștii RISE Moldova care au radiografiat lista șefilor de întreprinderi municipale și ai Direcțiilor generale din cadrul Primăriei Chișinău și au identificat funcționarii care trăiesc din generozitatea rudelor. De cele mai generoase rude și prieteni se bucură Ion Pîntea, șeful interimar al Întreprinderii Municipale „Piața Centrală”, care în ultimii șapte ani, a obținut donații de circa 2,2 milioane de lei, dar și un apartament. Mama, sora, tatăl biologic și tatăl vitreg sunt cei care i-au donat cei mai mulți bani. Donații, mai modeste, au primit și alți 3 funcționari, șeful interimar al ÎM „Direcția construcții capitale” și șefii direcțiilor generale finanțe și economie, comerț, turism. În unele cazuri, valoarea donațiilor depășește cu mult suma veniturilor oficiale declarate de funcționari, iar cadourile bănești sunt făcute de persoane fără venituri oficiale în Republica Moldova. Pentru experta anticorupție Ianina Spinei fenomenul donațiilor generoase, nu poate să nu trezească semne de întrebare, fiindcă apare riscul unor plăți neoficiale care se deghizează sub forma unor donații, unor transferuri consistente sau a unor împrumuturi primite de la persoane fizice.
Analistul Mihai Isac atenționează, într-un editorial pe deschide.md, că pe fondul evenimentelor din regiunea găgăuză, în raionul Taraclia se pregătește transformarea ei treptată într-o nouă zonă problemă pentru Chișinău. Canalele de Telegram din regiune și-au intensificat chemările pentru consolidarea statutului de autonomie, cultivând o stare latentă de tensiune, care poate exploda, dacă Moscova va dori acest lucru. Analistul îndeamnă partidele pro-europene să oprească ofensiva electorală a formațiunii neconstituționale condusă de oligarhul fugar Șor, precizând că acesta și-a pregătit deja echipele de campanie pentru toamna electorală 2023, dar și candidații pentru principalele posturi elective din localitățile raionului Taraclia, fiind cumpărate filiale întregi de la comuniști, socialiști ori alte formațiuni politice. Din păcate, pe aripa pro-europeană ori moderată de pe scena politică de la Chișinău nu există nicio intenție în acest sens. Mihai Isac mai notează că Bulgaria și România trebuie să colaboreze pentru a salva această regiune locuită de etnici bulgari și români de la un nou ciclu electoral în mrejele Rusiei și pentru a smulge această regiune din prizonieratul Ruskii Mir.
