REVISTA PRESEI// Deschiderea negocierilor de aderare; „Șansa” lui Șor - partid satelit și universitățile cu mai mulți studenți
Deschiderea negocierilor de aderare; „Șansa” lui Șor - partid satelit și universitățile cu mai mulți studenți - sunt printre subiectele presei trecute în revistă de Alla Ceapai:
Comisia Europeană ar urma să recomande în octombrie începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova și a Ucrainei la Uniunea Europeană. Iar Georgia urmează să obțină statutul de candidat, anunță mai multe instituții media, inclusiv ProTV Chișinău, cu referire la corespondentul european, Rikard Jozwiak, care a consultat draft-ul declarației Comisiei Europene. Documentul va fi prezentat în a doua jumătate a lunii octombrie, dar pentru o decizie finală, în decembrie, mai e nevoie de consensul celor 27 state membre ale UE.
„Șansa” lui Șor. Un nou-vechi partid, pe orbita oligarhului, titrează Europa Liberă un articol despre Partidul „Ai Noștri” redenumit „Șansa” care va fi susținut de oligarhul fugar Ilan Șor și condus de jurnalistul Alexei Lungu, moderatorul mai multor emisiuni la posturile de televiziune afiliate lui Șor. Anterior, Lungu a activat în trustul media al oligarhului Vlad Plahotniuc, fost lider PDM, și la un post TV apropiat socialiștilor. După ce Curtea Constituțională a declarat Partidul Șor neconstituțional, oligarhul fugar a anunțat crearea unui bloc politic, cu denumire similară, din care face parte și, între timp, redenumitul partid „Ai Noștri”, înregistrat în 2021 de Mihail Ahremțev, un locuitor al orașului Bălți.
Portalul deschide.md informează că „Șansa” lui Șor s-a mutat în sediul lui Plahotniuc, de pe strada Armenească, unul din bunurile fostului lider democrat aflat în prezent sub sechestru. Noii „locatari”, membri ai echipei lui Șor și ai Partidului „Șansa” au primit în „moștenire” nu doar mobilierul, dar și biblioteca lui Plahotniuc. Acest lucru demonstrează că cei doi oligarhi fugari, sancționați de majoritatea lumii civilizate pentru tentativele de a destabiliza situația din Republica Moldova, lucrează mână în mână pentru a-și îndeplini obiectivele comune la Chișinău, se spune în articol.
TVR Moldova citează analiști politici care observă că identitatea vizuală a noului partid-satelit a lui Șor seamănă izbitor cu cea a formațiunii acestuia declarată neconstituțională, iar faptul că a preluat sediul fostului PDM trădează implicarea lui Plahontiuc. Pentru analistul Andrei Curăraru e o mișcare coordonată de regrupare a forțelor afiliate cu Plahotniuc și Șor, în sensul în care ele încearcă să-și găsească o nouă identitate și testează terenul să vadă care anume le poate da o plus valoare mai mare. Potrivit analistului Victor Juc oamenii partidului interzis se unesc în alt partid ca să poată participa la alegeri din umbră, și contrar interdicțiilor, în calitate de consultați sau figuri neformale.
Ziarul de Gardă publică pe pagina sa web un documentar video despre jurnalistul devenit lider de partid și cele două formațiuni anonime reunite în blocul politic Ș.O.R. creat și „coordonat” de condamnatul penal Ilan Șor. În contextul în care cele două formațiuni „Ai noștri”, redenumit în „Șansa” și „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei” sunt, practic, necunoscute opiniei publice, reporterii prezintă mai multe detalii despre activitatea acestora, de până acum, și despre membrii celor două partide obscure - unul care promovează agresiunea Rusiei față de Ucraina și altul care nu-și promovează nici măcar propria activitate.
Agora.md informează că 11 deputați au fost sancționați în sesiunea de primăvară-vară a Parlamentului pentru că au lipsit de la unele ședințe plenare. Deputații deja fostului Partid Șor au rămas inițial fără 75% din plăți, iar ulterior - fără nicio remunerare. La fel s-a întâmplat și cu deputatul Alexandr Sohodolski, unul dintre fruntașii deputaților neafiliați la capitolul absențe. În lista celor sancționați sunt și deputatele PAS, Ana Racu și Efimia Bandalac care în iulie au rămas cu jumătate din salariul de deputat. La cele 24 de ședințe plenare din sesiune s-au înregistrat peste 500 de absențe. Regulamentului Parlamentului prevede reduceri din salarii dacă aleșii poporului lipesc de la trei și mai multe ședințe consecutiv. Cu sancțiuni s-au ales deputați din toate fracțiunile parlamentare, dacă sunt luați în calcul și parlamentarii care au migrat de la BCS devenind neafiliați.
În acest an, universitățile din Republica Moldova vor avea un număr mai mare de studenți, în ciuda declinului demografic și al migrației, relatează TVR Moldova. Deși abia au centralizat datele primei sesiuni de înscrieri, unele instituții de învățământ superior anunță că au primit cu 10 sau chiar 20% mai multe cereri de înscriere. În timp ce profesiile viitorului, în special cele din domeniul Tehnologii Informaționale, cuceresc tot mai mult noile generații, pentru unele științe exacte sau socio-umane, inclusiv Educație se înregistrează, în continuare, un interes scăzut. Dreptul, Științele Economice și Medicina rămân și ele în topul preferințelor.
TV8.md informează că moldovenii certați cu legea aduc și beneficii statului. Datorită celor care au muncit în folosul comunității, autoritățile au reușit să economisească opt milioane de lei, doar în prima jumătate a anului. Potrivit Ministerului Justiției, numărul persoanelor care se aleg cu această sancțiune a crescut semnificativ în ultima perioadă. Acestea prestează servicii comunitare în școli, spitale, parcuri, și chiar la grădina zoologică. În prima jumătate a acestui an, munca în folosul comunității a fost aplicată în 1168 de cazuri, comparativ cu peste 1500 de cazuri, pe parcursul anului trecut. Potrivit autorităților, mulți din cei care prestează munci comunitare, aleg ulterior să se angajeze acolo. În capitală sunt aproximativ 45 de instituții unde se face muncă neremunerată în folosul comunității, inclusiv școli, grădinițe, parcuri și spitale.
Asociația Promo-LEX solicită intervenția Raportoarei speciale a ONU în contextul omorului activistului politic de la Tiraspol Oleg Horjan și a încălcărilor grave ale libertății de exprimare în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, informează Gazeta de Chișinău. Promo-LEX constată că la mai bine de 30 de ani de la declararea independenței Republicii Moldova lipsesc, cu desăvârșire, mecanismele eficiente de protecție a drepturilor omului în regiunea transnistreană, iar prezența fenomenului de impunitate perpetuează încălcarea sistemică a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În context, Promo-LEX a solicitat Raportoarei specialea ONU să furnizeze recomandări actorilor responsabili de situația drepturilor omului în regiunea transnistreană, iar comunității internaționale să instituie sancțiuni specifice persoanelor care participă la violarea gravă a drepturilor omului
Editorialistul portalului deschide.md Iulian Chifu notează că războiul rusesc de agresiune pe scară largă, de mare intensitate și de lungă durată din Ucraina a readus în Europa perspectiva unui război la scară largă ca o amenințare directă la adresa țărilor UE și NATO, în special în flancul estic, așa cum nu a fost niciodată luat în considerare în niciun document recent al NATO. Această perspectivă, chiar dacă discutabilă în condițiile pierderilor grele ale Rusiei și a modului slab în care aceasta a acționat în război în fața armatei ucrainene, a adus evaluări ale schimbărilor necesare pentru a face față unei astfel de amenințări în viitorul previzibil. Cineva ar putea argumenta că armata rusă a fost distrusă în primul an și jumătate în Ucraina, dar asta nu înseamnă că un impas în Ucraina nu ar putea determina necesitatea unei schimbări de situație care ar putea fi exact deschiderea unui nou front într-o altă direcție, cum ar fi statele baltice sau o altă țară de la granițele Rusiei.
Postul Studio-L din Căușeni publică un reportaj despre un agricultor din satul Chircăiești care și-a dezvoltat o afacere de fructe bio, beneficiind de mai multe programe finanțate de Uniunea Europeană. După aproape doi ani petrecuți în Italia, Victor Cîșlari a decis să revină acasă și să-și pună pe roate afacerea. A aplicat la programul PARE 1+1, destinat lucrătorilor migranți sau rudelor acestora, și a obținut 250 de mii de lei cu care și-a cumpărat un tractor. Ulterior, a accesat un nou grant de 200 de mii de lei oferit de ODA prin Instrumentul de susținere pentru digitalizarea IMM-urilor. Grație acestuia, agricultorul utilizează ultimele tehnologii. Acum antreprenorul vrea să exporte prunele bio din livada sa pe piețele europene. Pune la punct toate procesele pentru a-și vedea visul realizat cât mai curând.
