REVISTA PRESEI// Apusul imperiului media a lui Plahotniuc, pregătiri pentru lansarea negocierilor de aderare și restaurarea Cetății Soroca
Apusul imperiului media a lui Plahotniuc, pregătiri pentru lansarea negocierilor de aderare și restaurarea Cetății Soroca pe ultima sută de metri sunt printre subiectele presei pe care le trece în revistă Alla Ceapai:

Apusul imperiului media al lui Vlad Plahotniuc, titrează anticoruptie.md o investigație care relevă că încă o firmă importantă din colosul media General Media Group (GMG), în spatele căruia stă Vlad Plahotniuc, își declară insolvabilitatea invocând incapacitatea de a-și onora angajamentele față de creditori. Partea leului, circa 12 milioane de lei, este pretinsă de companii administrate de oameni din anturajul lui Plahotniuc și vor ajunge tot în buzunarul oligarhului judecat în Republica Moldova pentru escrocherie în dosarul Frauda bancară. Aceste companii își au sediul pe strada Ghioceilor 1, acolo unde imperiul mediatic al lui Plahotniuc, cândva înfloritor și foarte sonor pe banda audiovizuală, este împărțit pe bucățele în „interiorul familiei”. Odată cu plecarea politicianului oligarh din țară și în lipsa surselor financiare pe care le pompa pentru a-și sigura o tribună de propagandă cât mai extinsă, ambițiosul și costisitorul proiect mediatic a început să se ruineze, firmele, care făceau parte din scenografia generală, căzând ca piesele de domino, una după alta.
Negociatorul-șef al României va ajuta Republica Moldova să se pregătească de aderarea la UE, informează Europa Liberă. Vasile Pușcaș, fost negociator-șef al României cu UE, sub coordonarea căruia România a încheiat toate capitolele de negociere, va veni în septembrie la Chișinău pentru a instrui mai mulți funcționari moldoveni, inclusiv miniștri. În interiorul guvernării de la Chișinău se duc acum discuții care instituție va prelua negocierile de aderare. Secretarul de stat al Guvernului, Adrian Băluțel, precizează că deocamdată toată arhitectura administrativă a Guvernului este concentrată pe deschiderea negocierilor, în toamnă. Un draft al raportului pe care Comisia Europeană urmează să-l publice în octombrie arată că vor fi recomandări pentru ca Republica Moldova și Ucraina să înceapă negocierile de aderare. Pentru o decizie finală, așteptată în decembrie, e nevoie de consensul celor 27 de state-membre ale UE. Chișinăul speră că negocierile de aderare vor fi deschise la sfârșitul acestui an și că Republica Moldova va intra în blocul comunitar până în 2030.
„Chișinău, integrarea în lumea liberă și sindromul Stockholm” este editorialul semnat, pe deschide.md, de analistul de la București, Mihai Isac. El notează că statele europene și occidentale oferă o șansă geopolitică istorică Republicii Moldova să scape de lanțurile Ruskii Mir, iar România, ca stat important pe flancul estic al UE și NATO, este alături de ea, sprijină aspirațiile de democratizare și libertate ale populației Republicii Moldova și face eforturi deosebite în procesul de integrare în spațiul european, inclusiv în cel de securitate. Analistul îndeamnă conducerea și populația Republicii Moldova să treacă, o dată pentru totdeauna, peste sindromul Stockholm în relația cu Federația Rusă. Moscova poate recurge nonstop la amenințările sale economice, politice, ori nucleare, dar autoritățile de la Chișinău au datoria să facă ce este mai bine pentru proprii cetățeni și trebuie să se ridice la înălțimea votului pro-libertate al cetățenilor.
O nouă indexare a pensiilor în acest an nu va fi, pentru că statul trebuie să asigure sustenabilitatea sistemului de pensii, declară ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, citat de realitatea.md. Potrivit ministrului, o nouă indexare a pensiilor ar însemna o acțiune fiscală iresponsabilă, cu consecințe grave, în condițiile unui deficit la bugetul asigurărilor sociale de 30%. Numărul de pensionari și persoane care muncesc este aproape egal. Avem o problemă foarte mare de solidaritatea socială, pentru că avem multe persoane care lucrează la gri”, a mai spus Buzu. Potrivit legii privind sistemul public de pensii, indexarea are loc 1 aprilie în baza ratei inflației de la sfârșitul anului precedent. Totuși, prin derogare de la lege, în acest an, pensiile au fost indexate cu doar 15%, de pdouă ori mai puțin raportat la rata inflației.
În următorul an academic va fi introdusă o medie minima de admitere la Pedagogie, a anunțat ministrul Educației Dan Perciun, la Vocea Basarabiei, precizând că cei mai buni elevi trebuie să devină viitori pedagogi. Or, în ultimii ani circa o pătrime din cei care merg la buget la Pedagogie au o medie de admitere sub 7. Tot în 2024 Ministerul își propune sa dubleze numărul tinerilor specialiști care aleg după absolvire să meargă în instituțiile de învățământ. Astăzi dintr-o mie de absolvenți, doar în jur de 250 ajung în școală. Obiectivul ar fi să dublăm numărul și să ajungem la 500, a spus ministrul precizând că sunt mai multe instrumente pentru atingerea acestui obiectiv, între care, media de admitere, care va transmite foarte clar mesajul că la Pedagogie merg cei mai buni și e o chestie prestigioasă, bursele majorate pentru studenți, o nouă mărire a indemnizațiilor la angajare, deja majorate la 200 de mii de lei, și implementarea învățământul dual la Pedagogie, ceea ce ar presupune că un student, din anul doi, poate în paralel studia și activa în școală sau în grădiniță, fiind eventual și salarizat.
Ucraina – Republica Moldova, poduri strategice, titrează karadeniz-press.ro informând despre aprobarea de către cabinetul de Miniștri al Ucrainei a acordului cu Republica Moldova privind construcția unui pod rutier peste fluviul Nistru la frontiera de stat în apropierea localităților Yampol – Cosăuți. Podul ar urma să devină o verigă cheie în coridorul de transport dintre Kiev și Chișinău, iar exportatorii ucraineni vor primi cea mai scurtă rută către țările din Europa Centrală și de Sud-Est. Rețeaua de drumuri prin partea de est a Republicii Moldova va fi conectată la rețeaua de drumuri de circulație internațională, fiind facilitat, astfel, comerțul pe piețele interne și internaționale. Lungimea totală a podului va fi mai mare de 1,4 mii de metri. Se așteaptă ca obiectul să fie dat în exploatare în 2025. Parlamentul de la Chișinău a ratificat acordul la 31 iulie.
Editorialistul Ziarului Național Cazimir Tino își reia ideea necesității unui proiect de țară, care să coaguleze cu adevărat cât mai multe voci, minți și inimi din Republica Moldova și propune organizarea unui referendum național pe tema reUnirii cu Țara de la care Basarabia a fost ruptă. Autorul își motivează propunere printr-o serie de argumente și exclude riscul unui răspuns popular negativ de care spune că se tem mulți dintre românii basarabeni. Toate sondajele ultimilor ani dau între 35 și 45% în favoarea unioniștilor. Fără a se lua în considerare voturile Diasporei, de cel puțin un milion de suflete. Editorialistul amintește în context că, potrivit Constituției, președintele Republicii Moldova are dreptul de a iniția orice referendum, pe teme de interes național, și se întreabă dacă actuala președintă de la Chișinău ar fi gata să facă istorie și să rămână în istorie.
Postul Studio-L din Căușeni relatează că o linie mobilă de producere a sucului, evaluată la aproximativ 100 de mii de euro, și care ar putea a fi un sprijin vital pentru producătorii agricoli, este încuiată într-un depozit din Căușeni de aproape un an. Instalația, dotată cu tehnologii de ultimă generație, a ajuns la Căușeni încă în anul 2022 prin intermediul proiectului AgriHub, doar că în lipsa unui regulament de utilizare, care trebuia aprobat de consiliul orășenesc, așa și nu a fost pusă la dispoziția producătorilor agricoli. Fermierii, care încă mai speră să o utilizeze, spun că investiția este una strategică, întrucât va asigura valorificarea eficientă a recoltei și va sprijini dezvoltarea economiei locale.
Iar postul TV-Nord din Bălți publică un reportaj despre lucrările de renovarea a Cetății Soroca, care sunt pe ultima sută de metri, conform caietului de sarcini. Pentru implementarea proiectului Uniunea Europeană a oferit 1,5 milioane de euro. Managerul de proiect Igor Țarălungă precizează că mai întâi s-a făcut o analiză arhitectural-structurală și istorică a cetății, precum și o expertiză tehnică a stării zidăriei interioare și exterioare. Mortarul și piatra folosite la lucrările de restaurare au fost testate în laborator. Se folosește piatră de calcar și un mortar special adus din Italia. Specialiștii spun că tratează piatra într-un mod special, utilizând nanotehnologii pentru ca să prevină deteriorarea ulterioară a pereților. Mai urmează lucrări de hidroizolare a galeriei de strajă și evacuarea apelor reziduale din interiorul cetății. Între timp, oamenii așteaptă cu nerăbdare finalizarea lucrărilor pentru a vizita cetatea.