REVISTA PRESEI: Cine sunt garanții lui Andronachi; Criza politică de la Comrat
Garanții lui Andronachi, criza politică de la Comrat și electoratul „transfugilor” geopolitici sunt printre subiectele presei trecute în revistă de Ala Ceapai.
TV8.md anunță că a aflat cine sunt persoanele care au depus garanții pentru eliberarea din arest la domiciliu a fostului deputat democrat, Vladimir Andronachi. Trei din cei patru pretinși garanți au fost candidați ai fostului Partidul Democrat la localele din 2019 și la parlamentarele anticipate din 2010. Este vorba despre doi primari din raionul Cahul, Vadim Ivanov, primarul satului Găvănoasa și Nicolae Beju, primarul satului Zîrnești și fostă directoare a liceului „Mihai Eminescu” din orașul Cahul, Ala Gaidar. Ea s-a regăsit pe lista PDM la alegerile parlamentare anticipate din 2010. Cea de-a patra persoană care a depus garanție pentru Vladimir Andronachi ar fi starețul Mănăstirii Adormirea Maicii Domnului din satul Căpriana, raionul Strășeni - Arhimandritul Filaret. Procuratura Anticorupție nu a dat numele celor patru „garanți”, menționând doar ocupațiile lor. Potrivit procurorilor, la cererile lor au fost anexate și patru ordine de plată în sumă totală de 22 de mii de lei, depuse pe contul instanței de judecată.
Moldova1 relatează că Adunarea Populară a Găgăuziei a respins, din nou, oficiul guvernatoarei Evghenia Guțul, aceasta fiind a treia încercare de a aproba structura comitetului executiv. Deputații legislativului de la Comrat au propus mai multe modificări în structura executivului, care au fost respinse de Guțul. Conflictul între Adunarea Populară și noua guvernatoare a apărut după ce Ilan Șor, condamnat la închisoare, i-a desemnat online, de la distanță, pe membrii comitetului executiv impunându-și persoane loiale din propriul partid anticonstituțional. Fondatorul portalului Nokta de la Comrat, Mihail Sirkeli, precizează că, potrivit Adunării Populare, deocamdată a fost respinsă doar structura comitetului executiv, nu și componența acestuia. Or, potrivit legii, dacă componența nominală se respinge de două ori în decurs de 45 de zile, atunci bașcanul are dreptul să dizolve Adunarea Populară. Potrivit jurnalistului, divergențele vor culmina fie cu dizolvarea Adunării Populare, fie cu declanșarea procedurii de impeachment împotriva bașcanului. Dacă Adunarea Populară va numi acest comitet executiv, Șor va prelua pe deplin puterea în Găgăuzia, ceea ce nu trebuie admis, mai spune Sirkeli.
Într-un podcast la Europa Liberă, analistul politic Igor Boțan exclude atât dizolvarea Adunării Populare, cât și inițierea votului de neîncredere împotriva noii guvernatoare. El crede că se va ajunge la un compromis favorabil Adunării Populare ale cărei argumente sunt foarte puternice, pentru că Ilan Șor și echipa sa au încălcat legile locale pe bandă rulantă, începând de la modul în care au organizat învestirea și până la felul în care au fost desemnați și selectați membrii comitetului executiv. Soluția de compromis la care s-ar putea ajunge în urma unor negocieri, care vor mai dura, va fi cel mai probabil acceptarea structurii executivului propusă de legislativ, sugerează Boțan. El precizează că exclude impeachment-ul împotriva bașcanului pentru că această procedură anevoioasă, care presupune și organizarea unui referendum regional, nu a mai fost aplicată anterior și ar putea însemna lovituri de imagine pentru întreaga elită politică din autonomie.
TV8.md îl citează pe politologul Laurențiu Pleșca, cercetător științific la Centrul Român de Studii Ruse și analist în cadrul German Marshall Fund of the United States spunând că, deși în chestiunea numirii Comitetului Executiv de la Comrat legea este de partea Adunării Populare, acest conflict reprezintă o criză politică nu doar pentru Găgăuzia, ci pentru întreaga țară. Este încă un element al separatismului, un focar creat artificial pentru a dezbina societatea. Protestele susținătorilor fictivi ai lui Șor în sprijinul componenței Comitetului Executiv nu demonstrează altceva decât că fostul Partid Șor și sateliții acestuia au început campania electorală pentru alegerile locale din noiembrie. Este încă o mișcare ieftină de PR curată de la Moscova pentru că un conflict între două forțe care își doresc apropierea de Federația Rusă este un spectacol ieftin pentru duce în eroare alegătorul. Potrivit analistului, guvernarea de la Chișinău trebuie să fie foarte atentă la aceste dinamici pentru că acest focar al instabilității, coruperii politice și intereselor rusești se poate extinde foarte rapid nu doar la Orhei și Comrat, ci și la Bălți, Chișinău și în toată țara.
Editorialistul Ziarului Național Nicolae Negru se întreabă în contextul alegerilor locale dacă există sau nu electorat pentru „transfugii” geopolitici făcând referire la actualul primar al Chișinăului Ion Ceban despre care spune că nu seamănă deloc să aibă siguranța primei șanse. Vehemența cu care a atacat recent Comisia Electorală Centrală, pentru că îl împiedică să-și facă publicitate politică pe bani publici, e o demonstrație de vulnerabilitate, nu de forță. Iar interpretarea pe care o dă faptului că numărul de locuitori ai Chișinăului și ai suburbiilor sale ar fi fost „diminuat drastic”, întrezărind aici intenția CEC de fraudare a alegerilor locale, e hilară și neprofesionistă. Ceban manifestă nervozitate, e isteric și lucrul acesta nu le transmite alegătorilor încredere în forțele proprii. Însă cel mai mare preț, în caz de nereușită în alegerile locale, îl va plăti, firește, PAS, aflat la guvernare. PAS trebuie să-și confirme reprezentativitatea, să demonstreze că nu a câștigat întâmplător în 2021, că, între timp, dintr-un partid al oamenilor „buni”, s-a transformat într-un partid al oamenilor necesari, aflați la locul potrivit.
Vocea Basarabiei îl citează pe vicepreședintele CEC, Pavel Postica, atenționând că persoanele care vor dona partidelor sau concurenților electorali mai mult de un salariu mediu pe economie riscă sancțiuni. În premieră, în noul Cod Electoral, a fost introdusă sancțiunea pentru depășirea plafonului donațiilor în numerar, inclusiv pentru donator, nu doar pentru partid, concurent electoral, dar și pentru persoana care donează, pentru că ea trebuie să depună o declarație că, într-adevăr, are aceste resurse financiare și este conștientă că face o donație. Acest plafon de donații este destul de strict, spune Postica, subliniind că se urmărește reducerea numerarului din politic, bani care sunt mai dificil de controlat. Pavel Postica mai precizează că deja există procese contravenționale pornite pe acest articol urmare a scrutinului din Găgăuzia. Sperăm că, odată finalizate aceste procese contravenționale, vom avea mai puține în viitor.
Agenția de presă IPN publică un articol de opinie semnat de istoricul Anatol Țăranu despre fereastra de oportunitate unică pentru Republica Moldova, în contextul războiului din Ucraina, de a se debarasa sau, cel puțin, de a slăbi considerabil îmbrățișarea sufocantă a imperialismului rus, de a intensifica politicile privind consolidarea caracterului identitar românesc al statului și de a intensifica procesul de reglementare politică a conflictului transnistrean. Pentru Chișinău strategia cea mai proastă ar fi așteptarea pasivă a dezlegării războiului din Ucraina, finalitatea căruia este deocamdată imprevizibilă. Republica Moldova trebuie să vină la momentul încheierii păcii în Ucraina cu un status quo geopolitic care nu poate fi obiect al negocierilor post-război. Fereastra de oportunitate pentru Republica Moldova de a statornici acest status quo ar putea să se închidă la sfârșitul anului 2024, împreună cu alegerile prezidențiale din SUA, scrutin care este inclus în planurile militare ale Rusiei.
Ziarul de Gardă scrie într-un amplu reportaj că, în ultimii ani, UE a investit în UTA Găgăuzia peste 224 de milioane de lei pentru diverse proiecte de dezvoltare a regiunii. Asistența europeană în UTA Găgăuzia se face simțită în toate domeniile: învățământ, sănătate, infrastructură, dar și economie. Chiar și așa, banii europeni nu reușesc să schimbe mentalitatea locuitorilor din regiune, care, bazându-se pe mituri, evocă temerile aderării Republicii Moldova la UE. Experții dau vina pe dezinformare și pe influența rusească din regiune. Mental și istoric, majoritatea oamenilor din Găgăuzia sunt aproape de trecutul sovietic și de Rusia. Mulți oameni din Găgăuzia nu vorbesc românește, citesc sau urmăresc mass-media și programe în limba rusă, inclusiv cele de propagandă. Chiar și Google dă știri din mass-media pro-Kremlin. Din această cauză, oamenii își fac o viziune că Occidentul este rău, iar pe fundalul dezinformării proiectele Uniunii Europene sunt trecute cu vedere, explică jurnalistul de la Comrat, Petru Garciu.
