REVISTA PRESEI// Republica Moldova la 32 de ani de independență; protestul fermierilor la guvern
Protestul fermierilor la Guvern, Republica Moldova la 32 de ani de independență și niciun leu recuperat din furtul miliardului sunt printre subiectele presei trecute în revistă de Alla Ceapai:
Moldova 1 informează despre protestul de avertizare în fața Guvernului anunțat azi de „Forța Fermierilor” care acuză guvernarea că nu le-a îndeplinit revendicările înaintate la protestele de acum aproape două luni. Fermierii solicită o întrevedere cu premierul Dorin Recean pentru a discuta problemele cu care se confruntă, inclusiv despre aprobarea urgentă a regulamentelor privind alocarea compensațiilor pentru grâu și orz, dar și repartizarea motorinei din România. De cealaltă parte, ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, spune că regulamentele privind alocarea compensațiilor sunt deja pregătite și în curând vor fi aprobate de Executiv. Bolea mai spune că este gata să discute cu fermierii.
Directoarea Ziarului de Gardă Alina Radu constată în editorialul său că marea reformă nu va fi celebrată nici în acest august când Republica Moldova împlinește 32 de ani. Oamenii care au protestat în stradă ani în șir, care au construit independența, cei care au luptat pe Nistru sau în spitale, în școli sau în redacții independente... toții așteaptă să se întâmple reformele, dar în zona reformelor e cam ceață. Dacă vrem să trăim ca în Europa, nu ca în CSI, atunci trebuie să acționăm ca europenii – să cerem integritate de la guvernare, dar și de la noi înșine. Altfel, reformele nu mai merg – procurorii iau mită și închid dosare despre accidente tragice, judecătorii iau mită și clasează dosare de corupție și la 32 de ani ai Republicii Moldova ajungem iar să spunem că nu merg reformele.
Și Vocea Basarabiei face într-o emisiune un bilanț al independenței Republicii Moldova întrebând dacă s-a mișcat înainte, îndărăt sau bate pasul pe loc. Un pas înainte și doi înapoi - cam așa arată mișcarea în cei 32 de ani de independență, crede jurnalistul și comentatorul Anatolie Golea, care observă că în Republica Moldova nu există în continuare o idee națională în jurul căreia s-ar reuni întreaga societate. În pofida faptului că ne-am mișcat, că am evoluat, că a crescut PIB-ul, că a crescut nivelul de viață al cetățenilor, oamenii deocamdată sunt dezamăgiți și nu înțeleg încotro ne mișcăm. Golea este contrazis de jurnalista Lina Grâu care consideră dimpotrivă că Republica Moldova a făcut doi pași înainte și unul înapoi, dar recunoaște că pe parcursul ultimilor 30 de ani, Republica Moldova a fost țara șanselor ratate, a avut oportunități mult mai multe decât le-a valorificat, iar de vină ar fi clasa politică orientată spre Est, fie politic, fie din interese obscure sau financiare. Acum suntem la momentul de ruptură, spune jurnalista.
ProTV Chișinău informează că la nouă ani de la „jaful secolului”, niciun leu din furtul miliardului nu a fost recuperat. Potrivit procurorilor, s-au pus doar sechestre pe circa 60 la sută din toți banii sustrași din sistemul bancar. Până acum, doar unul dintre beneficiari, Ilan Șor, a fost condamnat, dar nici el nu se află după gratii, fiind fugar de patru ani. Iar cauza penală care îl vizează pe Vlad Plahotniuc, care ar fi sustras cei mai mulți bani, a ajuns în instanța abia luna trecută. În total, 66 de persoane au statut de învinuit în dosarul denumit generic „furtul miliardului”. Potrivit șefei procuraturii anticorupție Veronica Dragalin, în ultimul an, au fost trimise în judecată mai multe episoade din fraudă bancară vizând inclusiv foști guvernatori și vice-guvernator al BNM și pe fostul deputat Vladimir Andronachi.
Reporterii de la TV8.md l-au întrebat pe fostul jurnalist și proaspătul politician lider al Partidului „Șansă” de ce a ales să se lanseze în politică anume de la tribuna fostului său șef Vlad Plahotniuc, ex-liderul democraților, și cum a obținut acces în interiorul clădirii de lux pustii și aflată sub sechestru. Alexei Lungu a răspuns că a ales fostul sediu al PDM pentru că acesta se dă în chirie, care l-a costat în jur de 110 euro, iar faptul că se află sub sechestru nu reprezintă vreo contradicție sau problemă juridică. Lungu a fost angajat la televiziuni afiliate cu Plahotniuc și stătea în primele rânduri la conferințele acestuia de la fostul sediu al PDM, apoi Lungu a migrat la TV-urile controlate de Dodon, ca ulterior să ajungă în holdingul media a lui Șor. Formațiunea pe care a ajuns să o conducă face parte din plocul politic recent anunțat de condamnatul penal Ilan Șor.
Agora.md relatează că în Republica Moldova 40% dintre profesorii sunt fără grad didactic, iar acest fapt este susținut de instituțiile de învățământ. Doar 6% dintre profesori au gradul I didactic. Problema din spatele acestui indicator ar fi una sistemică, explică ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun. Directorii nu ar fi interesați să aibă cadre didactice cu un grad mai ridicat, pentru că aceștia au un salariu mai mare. Prin urmare, nu le achită nici cursurile de formare. Respectiv, cadrele didactice trebuie să achite din contul lor, iar acest fapt descurajează profesorii. Pentru a soluționa această problemă, ministerul Educației își propune să acopere din bugetul de stat costurile pentru cursurile de formare continuă. Potrivit ministrului Perciun, există suficiente resurse financiare pentru realizarea acestui obiectiv, inclusiv datorită susținerii din partea unor parteneri. Urmează o regândire și a modului în care va fi efectuată acea salarizare adițională în funcție de grad.
Potrivit TVR Moldova, Chișinăul este cu un pas mai aproape să aibă încă o sursă de alimentare cu apă potabilă, pe lângă râul Nistru. După ce, timp de aproape un an, a fost evacuată apa din mina aflată sub oraș, specialiștii au putut să exploreze galeriile care fuseseră inundate. În următoarea perioadă ei vor stabili porțiunile cu risc de prăbușire, pentru a putea întări pereții. Reprezentanții Societății pe Acțiuni „Mina Chișinău” vor să folosească apa din subteran ca sursă alternativă de aprovizionare a orașului, dar mai au nevoie de autorizații speciale din partea ministerului Mediului. Specialiștii spun că apa din mină ar fi bună pentru consum și cred că, în caz de necesitate, ar fi suficientă pentru a asigura aprovizionarea parțială a sectoarelor Ciocana și Rîșcani. Reprezentanții întreprinderii municipale au făcut deja demersurile necesare pentru obținerea autorizațiilor de exploatare a apei din subteran. Responsabilii de la ministerului Mediului recunosc, însă, că procedura este complicată și de lungă durată.
Portalul ziuadeazi.md din Cahul scrie, în ajun de an școlar, despre taxele informale colectate în școli și amintește că anul trecut au fost introduse amendamente la Codul Contravențional, potrivit cărora, riscă să fie sancționate cu amenzi de până la 5 mii de lei atât persoanele care colectează banii, cât și cele care primesc aceste mijloace financiare. Deși cadrul legal interzice colectarea și primirea acestor recompense, în unele instituții școlare părinții în continuare sunt „rugați insistent” să dea bani pentru fondul clasei, fondul școlii, reparații și altele. În timp ce unii părinți se plâng că dacă refuză să achite plățile lunare au de suferit copiii, managerii instituțiilor insistă că banii se oferă benevol prin intermediul asociațiilor părintești. CNA încurajează părinții să denunțe cazurile de estorcare de bani la Linia Națională Anticorupție.
