Revista presei: Plecarea diplomaților ruși din Republica Moldova; Eliberarea lui Andronachi
Plecarea diplomaților ruși din Republica Moldova, reacția Kremlinului și controversata eliberarea a lui Andronachi, printre subiectele presei, pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
Realitatea.md îl citează pe analistul comunității WatchDog,md Andrei Curăraru spunând că trimiterea acasă a 45 de diplomați și angajați ai Ambasadei Rusiei de la Chișinău a fost o măsură dură, dar necesară și justificată în contextul scandalului de spionaj și acțiunilor agresive ale Federației Ruse pe teritoriul Republicii Moldova. E și un semnal clar transmis Moscovei să nu se amestece în următoarele cicluri electorale. Expertul admite că acțiunile de spionaj ale Kremlinului vor continua, mai cu seamă prin mijloace tehnice, inclusiv atacuri cibernetice. Iar reacția de răspuns nu se va lăsa mult așteptată și ar mai putea include limitarea relațiilor economice și comerciale și măsuri ce vor afecta cetățenii moldoveni din Rusia vizând legalizarea șederii și obținerea permiselor de muncă și altele.
În corespondența sa pentru dw.com, Vitalie Călugăreanu subliniază că Moscova și-a retras doar o parte din „spionii demascați” din Republica Moldova și că surse guvernamentale de la Chișinău susțin că spioni ruși deghizați în diplomați mai rămân în țară, doar că cei mai mulți dintre ei deservesc interesele Rusiei fiind cetățeni ai Republicii Moldova. Aceștia au fost infiltrați peste tot – în partide, business, media, cultură, etc. Bunăoară, în Chișinău continuă să activeze Centrul rus de știință și cultură – o structură suspectată de susținerea separatismului și de propagandă. Acest centru este parte a schemei puse la punct de Moscova cu scopul de a-și păstra dominația asupra minților moldovenilor și de a influența politica din Republica Moldova, susține Petru Macovei președintele Asociației Presei Independente.
Newsmaker.md informează că angajații Ambasadei Federației Ruse au ajuns în țara de origine. Într-o declarație, ministerul rus de Externe a avertizat că acest „pas neprietenos” al Chișinăului va avea, fără îndoială, consecințe asupra relațiilor bilaterale, dar, în primul rând, îi va afecta pe locuitorii ambelor țări, ale căror posibilități de a primi asistență consulară în timp util, precum și de a menține legături de afaceri și culturale vor fi reduse semnificativ, fiind limitate și activitățile Reprezentanței Comerciale și ale Centrului Rus de Știință și Cultură din Chișinău, se mai arată în declarație și se precizează că responsabilitate pentru eventualele „consecințe” ale acestei decizii „nejustificate” o poartă exclusiv autoritățile moldovenești.
ProTV Chișinău reține declarațiile șefei Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin care a criticat decizia prin care a fost eliberat din arest la domiciliu fostul deputat democrat Vladimir Andronachi. Potrivit ei, Andronachi, figurant în mai multe dosare penale, inclusiv frauda bancară, trebuia să rămână în arest preventiv pentru că există riscul să se eschiveze de la procesul judiciar, iar garanțiile personal sub care a fost eliberat nu-l vor împiedica să părăsească țara, susține Dragalin. Juristul Ilie Chirtoaca, președintele Centrului de Resurse Juridice, spune că decizia instanței, deși este legală, ridică mai multe semne de întrebare în contextul în care ar exista riscul ca Andronachi într-adevăr să se eschiveze de la organul de urmărire penală așa cum a făcut-o anterior.
TVR Moldova inserează reacția avocatului lui Vladimir Andronachi care respinge acuzațiile șefei de la anticorupție și susține că clientul său este foarte interesat să participe la toate ședințele de judecată. Vladimir Moșneaga exclude categoric o eventuale plecare din țară a fostului deputat democrat precizând că de asta și au fost oferite detalii despre cele patru persoane sub garanțiile personale ale cărora a fost eliberat Andronachi. Prin garanția personală, personalitatea declară prin autoritatea și demnitatea sa faptul că va duce discuții cu persoana ca aceasta să fie prezentă, explică avocatul.
Agenția de presă IPN publică un articol de opinie semnat de Victor Pelin despre alegerile locale din 5 noiembrie, la care, notează autorul, partidul de guvernământ PAS, autoizolat, fie din cauza egoismului și trufiei liderilor formațiunii, fie din incapacitatea de a comunica eficient, va fi asediat din toate părțile. Printre oponenții PAS-ului vor fi inclusiv partidele pro-europene nemulțumite de mersul reformelor și cele declarate unioniste. În circumstanțele existente, nu atât soarta politică a PAS contează, cât dacă va reuși sau nu PAS, înainte de a fi scos de pe carosabilul politic, să înșurubeze definitiv Republica Moldova în proiectul european, notează comentatorul, precizând că experiența arată că în Republica Moldova nu au existat forțe politice durabile, care s-ar fi menținut în topul vieții politice mai mult de un aproximativ un deceniu, adică două mandate parlamentare.
Editorialistul Ziarului Național Nicolae Negru notează că la baza conflictului ce împiedică aprobarea noului Executiv de la Comrat nu stau principiile, deși formal e vorba despre respectarea legii. Esența conflictului e de altă natură, a aparențelor corecte, iar deocamdată nimeni nu vrea să cedeze. Ilan Șor ar putea merge la compromis numai dacă găgăuzii îl acceptă pe Pavel Verejanu, primar al Orheiului, propus pentru funcția de prim-vicepreședinte al Executivului găgăuz și în care Șor are deplină încredere și care este probabil inițiat în schemele sale financiare. Dar acceptarea lui Verejanu este egal, în opinia unor lideri locali, cu recunoașterea faptului că nu sunt capabili să se autoguverneze. Lor li se pare umilitor să fie conduși de un „venetic”, pe care toată lumea îl cunoaște ca fiind „omul lui Șor”. Așa că ei insistă ca Șor să-l înlocuiască pe Verejanu cu unul local, iar cercul se închide. Găgăuzii care nu își doresc ca Autonomia lor să fie transformată în fieful unui criminal fugar așteaptă intervenția Guvernului, a instituțiilor statului. Sigur, găgăuzii sunt capabili să se autoguverneze, dar statul e obligat să-i protejeze de crima organizată, conchide Negru.
Portal mold-street.com informează că Republica Moldova exportă de peste cinci ori mai multă făină de grâu decât anul trecut. În primele șapte luni ale acestui an exporturile de făină de grâu au înregistrat o creștere spectaculoasă de circa 5,5 ori, față de aceeași perioadă din 2022, depășind cu o treime cantitatea exportată în tot anul 2022 și de șapte ori livrările din 2021. Potrivit expertului Iurie Rija, creșterea atât de spectaculoasă se explică prin faptul că imediat după agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, în perioada martie-iunie 2022, a fost interzis exportul de grâu și făină de grâu din Republica Moldova. Prețul făinii de grâu pe piața internă și la export a coborât în ultimele luni. Această scădere însă nu s-a reflectat deocamdată și într-o ieftinire a produselor de panificație pentru că multe brutării au cumpărat și făcut stocuri atât de grâu, cât și de făină în perioada când aceasta era scumpă. În plus s-au scumpit mult și resursele energetice, iar reducerile de tarife de abia încep să își facă efectul, explică expertul. Potrivit lui, în pofida creșterii spectaculoase a exporturilor, importul de făină de grâu este mai mare și s-a dublat în 7 luni față de aceeași perioadă din anul trecut.
Sanatateinfo.md informează că ministerul Sănătății a transmis, prin decizie de Guvern, două rable unor instituții medicale din Hâncești și Florești. Cele două unități de transport de marca VAZ produse în anii 2006 și 2004 transmise Centrului Medicilor de Familie Florești și Spitalului Cărpineni urmează să fie folosite pentru deplasare medicilor în caz de urgență, transportarea pacienților, deplasarea specialiștilor în localitățile rurale și asigurarea serviciului de curierat. Decizia ministerului vine după ce cele două instituții medicale au semnalat lipsa mijloacelor financiare pentru achiziționarea unor mijloace de transport noi. Potrivit editorului-șef autoblog.md, Constantin Mihalachi, cele două mașini vechi, cu un termen de aproape 20 de ani de exploatare, vor genera mai multe cheltuieli, decât folos. Mă tem că ele se vor strica undeva pe drum sau vor sta mai mult în service în loc să ajute medicii și pacienții, spune Mihalachi, precizând că acestea au și un consum exagerat de combustibil.
Moldpres.md publică un reportaj, din seria „Descoperă Moldova”, de această dată de la Muzeul „Casa părintească”, din satul Palanca, raionul Călărași al Tatianei Popa, care la cei 81 de ani ai săi reușește în continuare să promoveze cultura și valorile naționale. Casa a fost transformată în muzeu în anul 2000, atunci când Tatiana Popa a obținut, în sfârșit, dreptul de a întoarce averea reprimaților, după reabilitarea post-mortem a tatălui său, deportat și ținut în Gulag timp de zece ani. Locuința are patru odăi, inclusiv Casa mare și păstrează obiecte vechi create de părinții Tatianei Popa și nu doar. Alături de casă se află atelierul în cadrul căruia sunt organizate școli de vară a țesătorilor, a brodezelor și a cioplitorilor. Până la pandemie, aici erau organizate diverse activități culinare, în cadrul cărora se găteau bucate țărănești uitate. Numărul vizitatorilor a crescut constat și dacă până la pandemie exista o taxă de intrare în muzeu, în prezent Tatiana Popa a renunțat la ea. Fiecare dă cât poate.
