REVISTA PRESEI // Reacții la răspunsul Kremlinului după plecarea diplomaților ruși și deficitul sistemului de asigurări sociale
Reacții la răspunsul Kremlinului, după plecarea diplomaților ruși de la Chișinău și deficitul înzecit al sistemului de asigurări sociale - printre subiectele presei pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
Mai multe instituții media inserează reacții la decizia Federației Ruse de a institui interdicția de intrare pe teritoriul său pentru 20 de persoane din Republica Moldova, dintre care 18 deputați PAS, ca răspuns la decizia Chișinăului de a reduce numărul de diplomați și angajați ai Ambasadei ruse. Newsmaker.md trece în revistă reacțiile mai multor deputați PAS vizați de decizia Moscovei, dar a solicitat și opinia comună a partidului de guvernământ. Responsabilitatea pentru deteriorarea relației dintre Republica Moldova și Rusia o poartă regimul de la Kremlin, prin declanșarea războiului din Ucraina și tentativelor de destabilizare a Republicii Moldova, a comentat purtătoarea de cuvânt PAS, Adriana Vlas. Poziția noastră a fost și rămâne una fermă: condamnăm războiul Rusiei în Ucraina și nici nu avem de gând să vizităm un stat agresor, a adăugat ea. Iar directorul Asociației Presei Independente Petru Macovei, vizat și el de sancțiunea Kremlinului, a dat de înțeles că decizia Moscovei este o dovadă a faptului că asociația pe care o conduce și care luptă cu propaganda rusă, este pe calea cea dreaptă.
Unimedia.info reține reacția ministerului de Externe care a comunicat că decizia de răspuns a părții ruse este una regretabilă și că nu este prima dată când autoritățile ruse recurg la astfel de măsuri. Republica Moldova rămâne ferm angajată în contracararea acțiunilor destabilizatoare. Ministerul reiterează că decizia de a institui paritatea colaboratorilor misiunilor diplomatice a fost adoptată urmare a multiplelor acțiuni ale Federației Ruse de implicare în afacerile interne ale Republicii Moldova.
Editorialistul Ziarului Național Nicolae Negru scrie că plecarea „diplomaților” ruși a fost un moment deosebit, necesar, obligatoriu și cu multă încărcătură simbolică. După declarațiile de suveranitate și independență, e unul dintre puținele acte ce le confirmă cu claritate, căci nu te costă nimic să fii suveran și independent alături de România și celelalte state europene, dar e riscant să-ți manifești aceste „pretenții” față de Rusia, care consideră că teritoriile noilor state post-sovietice, inclusiv Republica Moldova, îi aparțin și că toată lumea e obligată să țină cont de aceasta. Negru admite că printre spionii care au fost nevoiți să plece acasă erau, posibil, și diplomați. El subliniază că misiunea Ambasadei Ruse nu este să întărească relațiile cu Republica Moldova, ci să consolideze coloana a cincea, să o pregătească, exact ca în Ucraina, pentru întâmpinarea tancurilor ruse. 45 de spioni ruși în minus e ceea cu ce putem și suntem obligați să contribuim la victoria ucrainenilor care luptă și pentru libertatea noastră, conchide editorialistul.
Gazeta de Chișinău îl citează pe ex-ministrul Muncii și Protecției Sociale Marcel Spătari care constată că deficitul la sistemul de asigurări sociale a crescut în ultimii șase ani de peste zece ori, de la 650 de milioane în 2017, la 6,75 miliarde în 2023. Una din cauzele acestei creșteri semnificative a deficitului este că pensia media s-a majorat cu 53% în ultimii doi ani, în timp ce încasările în Bugetul Asigurărilor Sociale au crescut, cumulat, cu doar 30%. Avem de a face cu un efect „foarfece” - drepturile la asigurările sociale cresc, în timp ce colectarea stă pe loc, explică Spătari. Potrivit lui, problema este veche și are multe cauze, între care: salariile mici comparativ cu alte țări; ponderea redusă în economie a sectorului real; scăderea continuă a contribuției sociale a salariaților și numărul încă mare a salariilor achitate – deplin sau parțial – în plic. Am scăzut contribuțiile ca să stimulăm economia, iar acum cârpim sacul de pensii din banii pe educație și drumuri, concluzionează Spătari.
TVR Moldova informează că, după o pauză de aproape trei ani, Adunarea Generală a Procurorilor are programată o ședință, pe 23 august, în cadrul căreia ar putea fi desemnați noi membri din rândul procurorilor ai CSP. Potrivit procurorul general interimar, Ion Munteanu, mai există dileme privind aplicarea noii legi de evaluare externă a procurorilor și judecătorilor și că în Procuratură se poartă discuții intense despre ce se întâmplă cu candidații în privința cărora nu există o decizie a Comisiei pre-vetting. Munteanu nu exclude o eventuală amânare a ședinței până la decizia finală în privința candidaților care nu au trecut de Comisia pre-vetting. La concursul pentru Consiliul Superior al Procurorilor pot participa doar candidații care au promovat evaluarea externă. Comisia pre-vetting a dat undă verde la 8 procurori din 18 înscriși. Noul CSP va fi compus din 10 membri, dintre care cinci aleși de adunarea generală, prin vot secret. Procurorul general va intra în componența CSP ca membru de drept. Iar alte patru locuri urmează să fie ocupate de reprezentanții Președinției, Parlamentului, Guvernului și Academiei de Științe a Moldovei.
TV8.md informează că cei patru garanți ai fostului deputat democrat Vladimir Andronachi – doi primari, o fostă directoare de liceu și starețul unei mănăstiri, nu riscă niciun fel de răspundere penală în cazul în care controversatul ex-politician s-ar eschiva de la urmărirea penală sau ar fugi din nou din țară. Dacă acest lucru s-ar întâmplă, cei care „și-au pus obrazul” pentru Vladimir Andronachi ar putea rămâne cel mult fără banii pe care i-au oferit drept garanție, mai exact 22 de mii de lei. Ei au garantat cu mijloace financiare și acestea vor fi confiscate, precizează Ion Munteanu, șeful interimar al Procuraturii Generale. În opinia sa, în cazul lui Vladimir Andronachi, ar fi trebuit păstrată măsura preventivă de arest, însă Procuratura Generală nu are nicio pârghie să conteste decizia instanței, care l-a trecut pe fostul deputat din arest la domiciliu, sub garanția personală a patru persoane.
Într-un articol de opinie pe ipn.md, istoricul și comentatorul Anatol Țăranu notează că soluția cardinală privind continuitatea cursului european constă în apariția pe scena politică moldovenească a unei forțe coagulante unioniste, cu un program politic al reîntregirii naționale asumat și credibil pentru votanții cauzei românești din Republica Moldova. Cu alte cuvinte, pentru a păstra cursul european al Republicii Moldova este nevoie de o listă Națională Electorală Eurounionistă, devenită o emanație a unei Convenții a forțelor politice pro-românești, capabilă să mobilizeze masiv pentru viitoarele alegeri segmentul electoral unionist. Doar așa în viitoarea componență a Parlamentului va fi creată o puternică și numeroasă fracțiune unionistă, care împreună cu PAS vor reedita guvernarea pro-europeană, capabilă să accelereze integrarea în UE a Republicii Moldova prin punerea în practică a proiectului perfect europenist al unității naționale românești.
Într-un interviu pentru portalul nordnews.md din Bălți, președintele raionului Glodeni, Ion Cojocari, spune că procesul de amalgamare a primăriilor este tentant, dar nu a fost gândit până la capăt. Potrivit lui, autoritățile centrale s-au gândit mai puțin la cetățeni, la problemele cu care aceștia se vor confrunta și la crearea tuturor condițiilor necesare până la demararea procesului. Este clar că într-o localitate sau alta nu va mai fi primărie, dar nu poți să scoți toate serviciile de acolo și să le spui oamenilor că, de mâine, vor merge în altă localitate, dacă nu ai dezvoltat infrastructura, nu ai drum, transport public pentru a-i asigura să se deplaseze, explică funcționarul. El precizează că amalgamare este tentantă pentru că localitățile mici care se vor uni vor beneficia de alocări financiare suplimentare destul de consistente pentru renovarea drumurilor, apeduct, iluminat public, amenajarea spațiilor de joacă pentru copii, reparația grădinițelor și școlilor. Cu toate acestea puține primării și-au exprimat dorința de a participa la acest proces, observă alesul raional.
Postul TV Nord din Bălți prezintă într-un reportaj povestea singurului bibliotecar din raionul Sângerei. Ștefan Gorea, de opt ani, stă la straja cărților din biblioteca publică a satului Iezărenii Vechi. Totul a început din pasiunea pentru lectură. De mic copil am fost un cititor pasionat, absorbeam cărțile. Se întâmpla să citesc 250-300 de pagini într-o zi, îți amintește bibliotecarul. Când i-a venit ideea să promoveze cartea, lectura, adică ocupația care îi place a mers la fosta școală de Iluminare Culturală, actualul Colegiu de Arte „Nicolaie Botgros” din Soroca, pe care a absolvit-o ca să devină bibliotecar. Chiar dacă majoritatea colegelor îi sunt femei, acest lucru nu îl oprește să activeze și să demonstreze că această muncă poate fi practicată și de bărbați.
