Realizările, restanțele și aspirațiile Republicii Moldova la 32 de ani de independență: Pericolul continuu al amenințărilor și influenței ruse asupra suveranității naționale
Republica Moldova, în cei 32 de ani de Independență, a fost amenințată de Federația Rusă sub diverse forme, inclusiv prin susținerea separatismului în regiunea transnistreană. Astfel, la 2 martie 1992, când țara noastră a devenit membră a ONU, a izbucnit războiul de la Nistru. Solicitarea repetată a autorităților de la Chișinău, dar și a unor importante foruri internaționale, cum ar fi OSCE, ONU, UE sau, mai recent, Summitul NATO de la Vilnius, de retragere a armatei ruse de pe teritoriul Republicii Moldova nu a fost îndeplinită de Federația Rusă, ceea ce reprezintă un pericol pentru suveranitatea și integritatea teritorială a țării noastre.
În noul context al securității regionale, după invadarea Ucrainei de către Federația Rusă, amenințările Moscovei la adresa țării noastre continuă. Chiar dacă nu se confruntă cu o invazie militară eminentă, Republica Moldova este supusă unui război hibrid din partea Kremlinului, inclusiv cu intenția de a răsturna puterea pro-europeană de la Chișinău, a menționat comentatorul politic de la București, Laurențiu Pleșca.
"Suntem supuși mai ales prin șantajul economic, de exemplu am avut embargouri asupra producției vinicole din 2006 și 2013. De asemenea avem șantajul energetic prin aprovizionarea de gaze la prețuri exorbitante pentru o țară ca Republica Moldova. Desigur avem și șantajul asupra integrității teritoriale ale Republicii Moldova, prin prezența Grupului Operativ de Trupe Ruse din regiunea transnistreană. Implicarea Federației Ruse în treburile interne ale Republicii Moldova s-a făcut și cu ajutorul angajaților Ambasadei Federației Ruse. De asemenea, avem și propaganda rusă în Republica Moldova care este în floare", a afirmat Lauerențiu Pleșca.
De la începutul războiului în Ucraina, țara noastră a fost adesea amenințată de Federația Rusă.
Intimidările cele mai accentuate au fost înregistrate la începutul anului trecut, când Gazpromul a amenințat Republica Moldova cu sistarea livrării de gaze și a cerut plata în avans pentru gazele naturale. În aceste circumstanțe Republica Moldova a fost ajutată de țările europene să facă față crizei energetice prin alocarea a 1,2 miliarde de euro. În pofida acestor provocări, țara noastră și-a demonstrat reziliența și angajamentul de a avansa pe calea reformelor din agenda sa pro-europeană. Ulterior, la începutul acestui an, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că Republica Moldova este următoarea țară care va repeta soarta Ucrainei. Ministerul de Externe de la Chișinău a reacționat prompt, menționând că afirmațiile lui Lavrov „nu corespund adevărului și fac parte din retorica amenințătoare deja bine cunoscută a diplomației ruse”.
Ulterior, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe Maria Zaharova a adus mai multe acuzații la adresa țării noastre, inclusiv atunci când Republica Moldova a obținut statut de țară candidată pentru aderare la Uniunea Europeană, la 23 iunie 2022. La o zi după această decizie, Maria Zaharova declarase că că decizia liderilor Uniunii Europene cu privire la Ucraina și Moldova va avea consecințe negative.
Și aici Ministerul de Externe de la Chișinău i-a replicat Moscovei că Republica Moldova este un stat independent și are libera alegere de a merge pe drumul pe care și-l doresc cetățenii acestei țări.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, în repetate rânduri a avertizat că au existat mai multe tentative ale Federației Ruse de destabilizare a situației și subminare a statului nostru, inclusiv prin generarea crizei energetice, în toamna anului trecut, sau organizarea unor proteste de amploare, plătite, de așa-numita opoziție.
“Tentative de destabilizare a situației și de subminare a statului au existat, dar ele nu și-au atins obiectivul datorită intervențiilor prompte ale instituțiilor noastre de securitate și de asigurare a ordinii publice. În toamnă, accentul s-a pus pe criza energetică care trebuia să provoace nemulțumiri majore în rândul populației și să conducă la proteste violente. Prin acțiuni violente, mascate sub proteste ale așa-numitei opoziții, ar urma să se forțeze schimbarea puterii de la Chișinău”, a declarat Maia Sandu.
În această perioadă de război autoritățile de la Chișinău reușesc să mențină independența Republicii Moldova și să se îndepărteze tot mai mult de Federația Rusă, a precizat comentatorul politic Laurențiu Pleșca. Însă, în opinia sa, o modalitate de a-și menține în continuare independența ar fi aderarea la NATO.
" Federația Rusă mereu a folosit aderarea la NATO, drept o sperietoare sau aducătoare de războaie. Astfel de narative a propagandei ruse au penetrat spațiul informațional moldovenesc, și practic, acum cetățenii Republicii Moldova nu cunosc cu adevărat ce înseamnă această aderare la NATO și ce aduce ea. Unul dintre principalele argumente pentru care Republica Moldova ar trebui să intre în NATO este desigur pentru apărarea sa", a precizat Laurențiu Pleșca.
Amintim că Republica Moldova a semnat, la 16 martie 1994, Documentul cadru al Programului „Parteneriatul pentru Pace”, implementat de NATO și mai multe Planuri Individuale cu Alianța Nord-Atlantică. Pe parcursul anilor, aliații au sprijinit Republica Moldova, fără a-i impune renunțarea la statutul de neutralitate, care trebuie să fie o alegere a țării.
Autor: Anatol Caciuc.
