Revista presei: Comratul regretă „cooperarea” cu Șor; Reacția Chișinăului la afirmațiile provocatoare ale negociatorului de la Tiraspol
Comratul regretă „cooperarea” cu Șor, controversata idee de (re)proclamare a „Republicii Găgăuze” și reacția Chișinăului la afirmațiile provocatoare ale negociatorului de la Tiraspol sunt printre subiectele presei, pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
Într-un interviu la Europa Liberă, președintele Adunării Populare din Găgăuzia, Dmitrii Konstantinov, spune că Comratul a înțeles că a greșit când a decis să „coopereze” cu oligarhul fugar Ilan Șor și echipa sa, iar acum trebuie să aleagă între oligarhul condamnat penal și sprijinul partenerilor externi. Potrivit lui, diplomații din Turcia, Federația Rusă și din țările europene au încetat să mai comunice cu reprezentanții autonomiei. Alegându-l pe Șor, găgăuzii au pierdut și finanțarea proiectelor europene. Cu referire la relația Comratului cu Chișinăul, Konstantinov subliniază că autoritățile centrale nu tratează corect statutul autonomiei găgăuze, și reia ideea, pe care a enunțat-o recent presei din regiunea transnistreană, cea a creării „Republicii Găgăuze”.
Radio Moldova relatează că subiectul proclamării „Republicii Găgăuze” ar urma să fie discutat pe 9 septembrie, la Comrat, la un nou congres al deputaților și aleșilor locali de toate nivelurile din autonomie. Potrivit președintei Comisiei parlamentare juridice numiri și imunități Olesea Stamate, Adunarea Populară a autonomiei găgăuze nu are premise de a discuta acest aspect. Iar dacă o asemenea decizie va fi luată de autoritățile de la Comrat, atunci organele de drept vor acționa în baza legii care sancționează separatismul. În articol se amintește că pe 19 august 1990, la primul „Congres al deputaților poporului” din partea de sud a Moldovei a fost votată o declarație privind crearea „Republicii Găgăuze”, dar care a fost declarată neconstituțională.
JurnalTV îl citează, la același subiect, pe istoricul și analistul politic Anatol Țăranu spunând că încercarea de a reveni la subiectul „Republica Găgăuză” este nimic altceva decât reanimarea practicilor separatismului găgăuz din anii 90 cu toate consecințele. Este o chestie absolut ilegală și care va provoca reacțiile corespunzătoare ale Chișinăului. Analistul comunității WatchDog.md Andrei Curăraru consideră că asemenea declarații a oficialilor de la Comrat vin să destabilizeze situația din Republica Moldova, care și așa e una complexă, în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Potrivit lui, serviciile speciale, Procuratura Generală trebuie să se autosesizeze, și să inițieze o verificare a acestor declarații care par să se integreze într-o strategie mai largă a Federației Ruse de destabilizare a Republicii Moldova, în contextul alegerilor locale din toamnă. Newsmaker.md a solicitat comentariul Biroului de reintegrarea la recenta afirmație a negociatorului șef al Tiraspolului, Vitalie Ignatiev, cea că în actualul context geopolitic instabil sunt „absolut nefondate” discuțiile despre reglementarea conflictului „în spațiile comune ale Moldovei și Transnistriei”, care sunt „două state diferite”, potrivit lui Ignatiev. Declarația este cu siguranță provocatoare, dar realitatea vorbește de la sine: statul Republica Moldova și frontierele sale, care includ și regiunea transnistreană, sunt recunoscute de comunitatea internațională, spune Biroul de reintegrare în reacția sa. Obiectivul principal al procesului de negocieri privind reglementarea transnistreană este reintegrarea deplină a regiunii transnistrene în spațiul comun al Republicii Moldova. Această abordare este susținută de partenerii externi și de statele recunoscute la nivel internațional, iar toate eforturile autorităților constituționale sunt concentrate în această direcție”, precizează Biroul.
Zona de securitate informează despre intenția Chișinăului de a introduce monopol fiscal de stat în raport cu Uzina Metalurgică de la Rîbnița. Livrările de resturi și deșeuri de metale feroase și neferoase către Uzina Metalurgica din Rîbnița, gestionată de regimul separatist de la Tiraspol, ar urma să fie efectuate doar prin intermediul unei companii de stat. Potrivit jurnaliștilor, ar fi vorba despre întreprinderea de stat „Metalferos”. Ministerul Economiei, care a anunțat că examinează oportunitatea instituirii monopolului de stat pe piața metalelor uzate, spune că acest instrument are scopul să protejeze cetățenii, să promoveze interesului public în activitățile economice și să contribuie la creșterea semnificativă a veniturilor la bugetul de stat. TVR Moldova relatează despre eșuarea numirii noilor membri ai Consiliului Superior al Procurorilor de către Adunarea Generală a Procurorilor amânata, la cererea a trei procurori respinși de Comisia Pre-Vetting, până la reevaluarea acestora. Propunerea Procuraturii Generale de a alege noii membri ai CSP în două etape a fost respinsa, astfel nouă componență ar urma să fie decisă la următoarea ședință a Adunării, care nu e limpede când ar putea avea loc. Prin amânarea numirii membrilor Consiliului se blochează activitatea instituției care numește, transferă și promovează în funcții procurori, dar și aplică măsuri disciplinare. Ultima oară, Adunarea Generală a Procurorilor a avut loc acum trei ani, ulterior fiind amânată de mai multe ori.
TV8 relatează despre lupta Mitropoliilor pentru clerici, care ia amploare, după ce Mitropolia Moldovei a alungă 4 preoți, pe care Mitropolia Basarabiei spune că îi primește cu brațele deschise. Mitropolitul Moldovei, Vladimir a semnat patru decrete prin a dispus oprirea de la oficierea slujbelor religioase a patru clerici din raionul Criuleni, care au decis să se alăture Mitropoliei Basarabiei. Într-un anunț al Mitropolii Moldovei se spune că cele patru fețe bisericești au părăsit samavolnic și fără temei canonic Eparhia Chișinăului din cadrul Bisericii Ortodoxe din Moldova. Mai mult, Mitropolia Moldovei susține că cei patru au manifestat nesupunere față de autoritățile bisericești ierarhic-superioare, dar și pentru încălcarea jurământului depus la hirotonie. Acum două luni, un alt preot, paroh al bisericii „Sfântul Ierarh Nicolae” din satul Puhoi, Alexei Sîrbu a fost oprit de la oficierea slujbelor de către Mitropolia Moldovei, după ce a anunțat că aderă la Mitropolia Basarabiei. După plecarea acestui, ambele mitropolii s-au lansat în acuzații reciproce.
Agenția de presă IPN îl citează pe Ambasadorul Republicii Moldova în România, Victor Chirilă, spunând că Republica Moldova este văzută ca un exemplu de reforme, în special după remarcabilele rezultate obținute în domeniul politicii externe și în lumina multiplelor crize cărora le-a făcut față. Obiectivul strategic numărul unu acum este ca prin reforme structurale Republica Moldova să lanseze negocierile de aderare la Uniunea Europeană și pentru asta este nevoie de suport din partea tuturor aliaților occidentali. Potrivit diplomatului, este important să fie menținut în continuare nivelul înalt al dialogului politic dintre Republica Moldova și România, care, în ultimii doi ani, a facilitat obținerea statutului de candidat pentru aderare la UE, lansarea platformei de susținere a Republicii Moldova și inițierea mecanismului de sancționare a celor care destabilizează Republica Moldova și încearcă s-o împiedice să avanseze pe calea integrării europene și a reformelor.
Pe final, un subiect din presa locală. Postul TV Nord din Bălți reține o declarație a primarului Nicolae Grigorișin care, vorbind la un protest al comercianților, nemulțumiți de noua lege a patentelor, a spus că își dorește și pentru municipiul Bălți autonomie locală mai largă, similară celei din Găgăuzia. „Dacă noi avem o singură țară, de ce în Găgăuzia s-a decis că se poate patentă, dar în Bălți nu se poate. Dați-ne și nouă așa autonomie, ca și în Bălți să avem patente”, a spus Grigorișin. În articol se amintește că nu este pentru prima dată când în prag de alegeri la Bălți apar astfel de tendințe separatiste. În mai 2015 Consiliul Municipal Bălți a decis, în cadrul unei ședințe extraordinare, cu votul majorității comuniste, organizarea unui referendum local consultativ, „privind extinderea autonomiei locale”. Plebiscitul local, însă, nu a mai avut loc.
