Revista presei: Pregătirile pentru Recensământul de probă; Exodul continuu care „rupe” Republica Moldova în două
Pregătirile pentru Recensământul de probă, cum interpretul Goran Bregović a fost „returnat” neajungând de fapt în Republica Moldova și exodul continuu care rupe Republica Moldova în două sunt printre subiectele presei, pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
Într-o emisiune la agora.md, directorul Biroului Național de Statistică, Oleg Cara, spune că Recensământul de probă al populației și locuințelor, care se va desfășura între 28 august și 10 octombrie 2023, a fost complet digitalizat. Astfel, fiecare recenzor va fi asigurat cu o tabletă și vor fi testate chestionarele electronice. Cetățenii din 11 localități care vor participa la acest exercițiu pot fi siguri că datele lor personale vor fi respectate. Recenzorii, implicați în colectarea datelor vor semna contracte de confidențialitate, iar în etapa de procesare a rezultatelor, toate informațiile vor fi codate, precizează Oleg Cara. El mai spune că Recensământul general din 2024 va fi ultimul recensământ clasic. Ulterior, gospodăriile nu vor mai fi vizitate de recenzori, iar informațiile vor fi cumulate din datele administrative, ceea ce presupune costuri mai mici, dar și mai puține date ce pot fi colectate.
Europa Liberă dezvăluie că interpretul sârb de origine bosniacă Goran Bregović nici nu a pornit spre Chișinău, când autoritățile moldovene au spus că acesta a fost „returnat” de pe aeroport fiindcă ar fi avut interdicție în Republica Moldova încă din 2022, din cauza viziunilor sale pro-ruse. Managerul artistului precizează că Bregović a renunțat să mai pornească spre Republica Moldova, după ce doi dintre membrii trupei sale sosiți la Chișinău au fost întorși înapoi, de la aeroport. Poliția de frontieră confirmă că interpretul nu a ajuns în Chișinău, deși într-un comunicat inițial sugera că Bregović a aterizat în capitala moldoveană, dar nu a fost lăsat să intre în Republica Moldova. Incidentul a stârnit nemulțumiri la Belgrad și fricțiuni diplomatice.
Editorialistul Ziarului de Gardă Petru Grozavu notează că în cei peste 30 de ani de la independență, exodul practic a rupt Republica Moldova în două republici: una „de acasă” și alta împrăștiată prin lume. Prima, deși oficializată, în descreștere numerică, în degradare economică și socială, marcată de corupție, hoție, banditism politic și ipocrizie. Iar cea de-a doua, a diasporei, în creștere, în dezvoltare și modernizare, marcată de drepturi și libertăți. Procesul continuă. Ce facem, cum rezolvăm „ecuația”?, se întreabă editorialistul, precizând că două sunt prea multe și prea diferite, iar întrunirea lor într-un congres al diasporei, o dată la doi ani, nu rezolvă nimic. Sărăcia rămâne stăpâna casei în Republica Moldova, marea corupție nu interesează procuraturile, legile lucrează pentru nelegiuiți, marii hoți se plimbă în libertate sub garanții financiare, statul se înclină când spre dreapta, când spre stânga, lumea, ajunsă în culmea deznădejdii, se închină la icoane, își ia bagajele, zăvorăște ușile și pleacă. Exodul continuă. TV8 informează că la aproape 2 ani de la trimitere în judecată, dosarul penal, în care fostul ambasador moldovean la Moscova, Andrei Neguța, și șoferul automobilului reprezentanței diplomatice sunt învinuiți de contrabandă cu anabolizante, se află încă în examinare, în faza cercetării judecătorești. Potrivit purtătorului de cuvânt al PCCOCS, Emil Gaitur, au avut loc mai multe ședințe de judecată, în care au fost prezentate probele procurorilor și audiați martori. Fostul deputat și ambasador Iurie Reniță consideră că organele de drept demult ar fi trebuit să dea verdictul final pe acest dosar de maximă rezonanță politică, considerând că în caz contrar ar exista pericolul ca „valabilitatea” anabolizantelor să expire deopotrivă cu termenul de prescripție al dosarului. JurnalTV relatează că după mai multe amânări pe bandă rulată, dosarul în care fostul deputat Constantin Țuțu este învinuit de îmbogățire ilicită a fost reluat și că a început audierea martorilor. Totodată, magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, vor examina și probele acuzării. Dosarul fostului deputat PD, Constantin Țuțu, a ajuns pe masa magistraților în noiembrie 2021, iar examinarea acestuia a început abia pe 3 martie anul următor, când a avut loc ședința preliminară. Timp de aproape un an și jumătate, din cele 16 ședințe de judecată planificate, doar două au fost productive, restul fiind amânate sau întrerupte. Pentru luna august, instanța a programat alte șapte ședințe, dintre care cinci au fost amânate. Constantin Țuțu a fost învinuit de îmbogățire ilicită, după ce procurorii au constatat că în perioada 2014-2018, în timp ce a exercitat mandatul de deputat, a devenit proprietarul mai multor bunuri, imobile și automobile de lux, valoarea cărora depășea substanțial veniturile declarate.
Într-un interviu la Radio Chișinău, doctorul în istorie Octavian Țîcu spune că înfrângerea definitivă atât a Rusiei, cât și a lui Putin în războiul din Ucraina, este esențială și pentru Republica Moldova, pentru că menținerea regimului putinist înseamnă perpetuarea problemelor politice, militare și energetice. Vor fi întotdeauna resurse pentru destabilizarea Republicii Moldova și acest proces de reforme va fi întotdeauna îngreunat de influența pe care Rusia o va avea în destabilizarea țării. Potrivit istoricului, prezența partidelor oligarhice pro-putiniste în Republica Moldova prezintă un risc major și că ar figrotesc ca acestea să aibă un scor mare la viitoarele alegeri parlamentare. Octavian Țicu precizează că opțiune de schimbare politică pe care o vom vedea în toamnă și în alegerile consecutive va așeza definitiv Republica Moldova pe un făgaș de integrare euroatlantică.
Deschide.md îl citează pe copreședintele Ligii Orașelor și Comunelor, Anatolie Dimitriu, spunând că România reprezintă pentru moldoveni lumina de la capătul tunelului. Tot ce vom obține de acum încolo va fi prin România și cu ajutorul României, care este avocatul Republicii Moldova în toate forurile europene, internaționale, e partenerul economic nr.1, e țara care ne sare imediat și necondiționat în ajutor când avem nevoie. Vorbind despre înfrățirea localităților moldovene cu cele românești, Dimitriu spune că este un proces continuu și că expertiza primarilor din România în scrierea proiectelor și atragerea finanțărilor europene este foarte valoroasă pentru edilii din Republica Moldova.
Agenția de presă IPN anunță că „Plăcinta miresei”, „Ghițman”, „Rasol de șuvai”, „Plachie de pește” și „Borș cu burecheți” au obținut statut de specialități tradiționale garantate, fiind înregistrate la Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, la cererea Asociația Obștească „Nistrul de Jos Meleag Natal” din Ștefan Vodă. Prin obținerea certificatului de specialități tradiționale garantate, aceste bucate sunt protejate împotriva utilizării neautorizate, contribuind astfel la păstrarea autenticității gastronomiei moldovenești. Specialitatea tradițională garantată evidențiază aspectele tradiționale, cum ar fi modul în care produsul este fabricat sau compoziția sa, fără a-l lega de o anumită zonă geografică. Actualmente în Republica Moldova sunt protejate șapte denumiri de origine autohtone, 11 indicații geografice autohtone și șase specialități tradiționale garantate autohtone.
Observatorul de Nord din Soroca prezintă într-un reportaj povestea pictorului Petru Ceban, originar din Soroca, dar care și-a redescoperit atracția pentru acuarelă la Geneva, unde s-a stabilit de ani buni. În picturile artistului se regăsesc în special arhitectura și urbanismul, care sunt o altă pasiune de a sa, iar tablourile ajung în colecții private și la iubitorii de frumos. Elementul comun al picturilor este atmosfera, pe care o redă de la fața locului, și în care se regăsesc mulți din cei care-i admiră lucrările. Nu-i place să picteze de pe fotografii, ci anume direct de pe străduțele orașelor pe care le vizitează. Și-ar dori o expoziție acasă, precum a avut în această vară la Chișinău, dar lipsa unei galerii de artă la Soroca, face ca dorința să mai rămână un vis.
