32 de ani din istoria Republicii Moldova ca stat independent: Drumul sinuos către consolidarea independenței și aspirația spre aderarea la UE
Drumul celor 32 de ani de independență a Republicii Moldova a fost sinuos și complicat, dar țara noastră încearcă să-și consolideze independența prin diversificarea comerțului extern, asigurarea securității energetice și o prezență tot mai vizibilă pe arena internațională.
Republica Moldova rămâne un stat sărac, dar cu un proiect de țară - aderarea la Uniunea Europeană, unde sunt promovate și respectate drepturile omului, libertatea de exprimare, bunăstarea cetățenilor, valori care se regăsesc și în Declarația de Independență.
Lupta pentru independența Republicii Moldova a început pe fundalul Mișcării de eliberare națională de la sfârșitul anilor '80. Aceasta a fost posibilă datorită reformei inițiate de ultimul lider comunist, Mihail Gorbaciov, cunoscută drept Perestroika, în scopul relansării economiei și reconstrucției societății sovietice.
La Marile Adunări Naționale din 1989, 1990, 1991, sute de mii de moldoveni au venit la Chișinău și au cerut, în primul rând, revenirea la limba română cu alfabetul latin, la istoria, cultura, tradițiile naționale – recunoașterea că aparțin spațiului românesc.
Pe 23 iunie 1990, Parlamentul de la Chișinău a adoptat Declarația Suveranității Republicii Socialiste Sovietice Moldovenești, iar pe 27 august 1991, Republica Moldova și-a proclamat independența, ceea ce a însemnat ieșirea din componența Uniunii Sovietice și constituirea unui nou stat. Declarația a fost semnată de către 278 de deputați.
În Piața Marii Adunări Naționale, primul președinte, Mircea Snegur, a dat citire Declarației de Independență, care a fost întâmpinată cu aplauze de către sute de mii de oameni.
„Parlamentul Republicii Moldova, ales în mod democratic, a atins vârful, unanim a adoptat Declarația despre independența Republicii Moldova”, declarase atunci Mircea Snegur.
Data de 2 martie 1992 a adus recunoașterea țării noastre ca actor pe arena internațională, devenind membră a Organizației Națiunilor Unite. Evenimentul a fost însă umbrit de izbucnirea războiului de pe Nistru, provocat de regimul separatist de la Tiraspol, soldat cu sute de morți și mii de răniți și refugiați, și ale cărui sechele sunt vii și astăzi.
Drumul independenței Republicii Moldova pe parcursul celor 32 de ani a fost sinuos și complicat. Trecerea de la o economie planificată la una de piață a fost dură, a adus sărăcie, crize economice și politice care s-a perindat pe parcursul celor peste trei decenii.
Sfârșitul anilor '90 au fost marcați de consecințele crizei economice care a lovit Rusia, iar începutul anilor 2000 a fost însoțit de crize politice și proteste masive împotriva guvernării comuniste de atunci.
Țara a fost zguduită și de cea mai mare revoltă populară din istoria sa - cea din 7 aprilie 2009, soldată cu decese și distrugerea clădirilor Parlamentului și Președinției, dar și a originalului declarației de independență.
Au urmat alte crize politice, inclusiv o perioadă de aproximativ doi ani și jumătate în care Republica Moldova nu a avut un președinte ales. În 2014 a avut loc apogeul devalizării sistemului bancar, care a provocat crize economice și sociale.
Câțiva ani mai târziu, Republica Moldova, la fel ca întreaga planetă s-a confruntat cu criza pandemică, iar în prezent la hotarele sale este război, care afectează direct securitatea, economia și viitorul statului nostru.
La 32 de ani, Republica Moldova rămâne un stat sărac, cu un conflict secesionist nerezolvat și tot mai depopulat. Totuși, chiar dacă încet, cu urcușuri și coborâșuri, țara încearcă să-și consolideze independența pe care a dobândit-o - prin reorientarea și diversificarea comerțului extern, prin asigurarea securității energetice care nu mai depinde de o singură sursă, prin dezvoltarea mai multor alianțe și atragerea mai multor susținători pe arena internațională, unde Republica Moldova devine tot mai prezentă și apreciată.
Astăzi, la 32 de ani de independență, proiectul de țară al Republicii Moldova este aderarea la Uniunea Europeană, un spațiu în care sunt puse în prim-plan respectarea drepturilor fundamentale ale omului, libertatea de exprimare, securitatea, justiția și bunăstarea cetățenilor, valori spre care au aspirat promotorii mișcării de eliberare națională și care se regăsesc în Declarația de Independență a Republicii Moldova.
