Revista presei: Adunarea Populară a Autonomiei Găgăuze ar putea fi dizolvată; În 2024 ar putea fi organizat ultimul Recensământ al populației
Republica Moldova (in)dependentă de corupție, ultimul recensământ clasic, în 2024 și portretul tipic al unui milionar din Republica Moldova sunt printre subiectele presei, pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
TVR Moldova lansează o serie de reportaje „Moldova (IN)DEPENDENTĂ”. Primul fiind despre corupție - o problemă gravă care afectează toate domeniile din societate. Mulți polițiști, medici, vameși, magistrați și alți funcționari publici au ajuns după gratii pentru că au luat fără nepăsare mită, iar mulți cetățeni mai cred că mita rezolvă totul încurajând astfel actele de corupție. E o boală veche, moștenită dintr-un sistem sovietic anacronic, injust și imoral. La nivel guvernamental este declarată lupta împotriva corupție. Dar mai este încă mult de muncă până se va face curățenie. Anul trecut au fost începute 480 de cauze penale de corupție sau infracțiuni conexe. Cele mai multe dosare au vizat angajați ai Serviciului Vamal, Ministerului de Interne, Agenției Servicii Publice, instituțiilor medicale, AIPA și ANSA. Din totalul cauzelor inițiate mai puțin de jumătate au fost trimise în judecată. Una dintre soluții pentru a limita corupția este identificarea cauzelor și renunțarea la vechile obiceiuri. Cetățenii trebuie să devină conștienți că, dacă nu mai oferă mită, pot face o societate mai bună.
Într-un podcast al Europei Libere, directorul Biroului Național de Statistică, Oleg Cara, spune că în 2024 ar putea fi organizat ultimul Recensământ al populației și locuințelor în formulă clasică, următoarele urmând să fie desfășurate exclusiv în baza registrelor de stat și celor private, după exemplul țărilor scandinave și altor țări. În acest mod pot fi realizate asemenea exerciții, la costuri mai mici, o dată la cinci ani sau chiar anual. Oleg Cara precizează că în recensământul de anul viitor va fi testată parțial utilizarea registrelor unor autorități publice, printre care Registrul de stat al populației, Registrul bunurilor imobile, registrele Poliției de Frontieră privind traversările. Până atunci, se va desfășura, între 28 august și 10 octombrie 2023, un Recensământul de probă în care vor fi utilizate, în premieră, chestionare electronice.
Moldova1 relatează că Adunarea Populară a Autonomiei Găgăuze ar putea fi dizolvată dacă până pe 9 septembrie eșuează în două tentative să aprobe componența nominală a Comitetului executiv. Jurnalistul și comentator de la Comrat Mihail Sirkeli precizează că, potrivit legislației, Adunarea Populară are la dispoziție 45 de zile ca să aprobe componența executivului. Iar acele 45 de zile expiră pe data de 9 septembrie. Până atunci însă trebuie să fie eșuate cel puțin două tentative de a aproba componența. Deocamdată Adunarea Populară a aprobat doar structura, iar la componență încă nu s-a ajuns. Din acest punct de vedere, premise pentru dizolvarea Adunării Populare nu există deocamdată.
Diez.md prezintă, în baza datelor Serviciului Fiscal de Stat, portretul tipic al unui milionar din Republica Moldova. În 2022 în țară s-au înregistrat 4.810 milionari în lei. Aceștia au obținut împreună 17,6 miliarde de lei. Din această sumă au achitat impozite la stat în mărime de 1,4 miliarde de lei. Din lista totală de milionari, primii 500 sunt preponderent bărbați. Femei sunt de patru ori mai puține, adică 100 la număr. Vârsta bărbaților milionari este cuprinsă între 19 și 82 de ani. Femeile devin milionare cu opt ani mai târziu, la vârsta de 27 de ani. Cei mai mulți milionari din țară își au înregistrată activitatea în comerț, în construcții, în tehnologii informaționale sau în prestare servicii. Pe lângă salariu, milionarii au și alte surse de venit și anume dividende, chirie din imobile, dobânzi și royalty. Majoritatea locuiesc în capitală.
Radio Moldova e citează pe Ambasadoare Republicii Moldova la Uniunea Europeană Daniela Morari spunând că Bruxelles-ul înțelege împrejurările în care se află Republica Moldova și va ține cont atunci când va lua decizia de a lansa negocierile de aderare. Evaluarea Republicii Moldova este destul de optimistă. Din nou condiții, trei avansate complet, cu progres avansat și trei cu progrese, dar este necesar de a face efort adițional. Anumite lucruri deja au fost realizate. Republica Moldova a transmis raportul actualizat pe ceea ce a fost deja realizat. Mai sunt lucruri pentru care se depune efort și sper să reușim în datele limite pe care le avem să reușim realizarea completă, a menționat Daniela Morari.
Într-un editorial în Ziarul de Gardă Sabin Rufa notează că, la 32 de ani de la declararea independenței Republicii Moldova, rata exodului de creiere este în continuă creștere, sistemul educațional este, în mare parte, unul înapoiat, necompetitiv și corupt, sistemul judiciar pare să fi pornit o vendetă împotriva oricăror tentative de reformă, iar criza identitară din societate încă este aparent tratată drept o problemă secundară. Autorul opinează că declararea independenței a fost urmată de 32 de ani de nulitate și incoerență în acțiuni în domenii și aspecte cheie care definesc și construiesc o societate funcțională.
Într-un articol de opinie pe agora.md, politologul Laurențiu Pleșca se întreabă de câți ani mai este nevoie să ne simțim cu adevărat independenți și observă că 32 de ani au fost insuficienți să ne îndreptăm în direcția cea mai potrivită pentru dezvoltarea țării - calea europeană. Republica Moldova cu siguranță nu se poate ține pe linia de plutire în mod individual, notează politologul. Potrivit lui, este un adevărat eșec faptul că încă mai avem cetățeni care propun politica „echilibrată” între Vest și Est. O politică ce practic ne-a măcinat prin indecizia sa în tot acest răstimp. Este limpede că locul Republicii Moldova este în familia europeană, iar pentru a ne asigurarea securitatea și dezvoltarea, e nevoie de integrare euro-atlantică.
În corespondența sa pentru dw.com, scriitorul Vitalie Ciobanu notează că independența este o realitate. Deși există încă multă sărăcie, multă nedreptate în Republica Moldova, suntem un stat democratic, ne bucurăm de libertatea de exprimare. Moldovenii își pot alege guvernarea fără presiuni din afară. Din 1989 încoace, când a fost proclamată ca limbă oficială și a fost adoptată grafia latină, limba moldovenilor își poate spune, din nou, română cu voce tare. Având războiul la poartă, independența Basarabiei, așa incompletă și șubredă cum este, își relevă subit adevărata valoare. Când vezi că alături de noi, în Ucraina, pentru libertate și independență se moare, înțelegi ce ar însemna și pentru noi să pierdem aceste bunuri, înțelegi cât de prețioase ne sunt. Depinde de moldoveni ce vor dori să facă din această independență – un „olat” pentru slugile Moscovei, care încă mai au tupeul să defileze prin Chișinău, fluturând steaguri și lozinci putiniste, sau o aspirație națională și europeană împlinită.
Într-un articol de opinie pe moldova.org, jurnalista Ana Gerciu descrie Republica Moldova prin prisma locului care o reprezintă poate cel mai bine - Piața Centrală din capitală. E plăcută la ochi și la gust pentru cei care o vizitează săptămânal sau o dată pe lună în căutarea gusturilor autentice, schimburilor de replici pipărate între trecători, strigătele plictisite ale hamalilor și discuțiilor măgulitoare cu vânzătorii. În același timp, e haotică, murdară, plină de gropi și gunoi pentru cei care lucrează acolo zi de zi, care stau în fierbințeala verii sau în gerurile iernii, cu venituri instabile, cu moduri noi și noi de a evita taxele, cu dureri de spate și de oase. E diversă, multietnică, cu limba stâlcită și greșeli gramaticale pe pancarte la o tarabă și cu arhaisme românești la alta, cu șanson rusesc la un colț și cu baladă românească peste drum. În Piața Centrală, așa încărcată vizual și emoțional cum e, cu un management slab de zeci de ani, s-a creat un microsistem, oamenii s-au organizat între ei ca să-și facă viața mai ușoară.
