Revista presei: Noua extindere a UE, un semnal încurajator pentru Republica Moldova; Indemnizațiile și compensațiile deputaților la limita transparenței
Noua extindere a Uniunii Europene - un semnal încurajator pentru Republica Moldova, indemnizațiile și compensațiile deputaților la limita transparenței și cei vinovați de condamnarea Republicii Moldova ar putea plăti din propriul buzunar, sunt printre subiectele presei, pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
Europa Liberă informează că Uniunea Europeană vrea să se extindă în 2030, tocmai în anul în care Republica Moldova și-a propus să adere. Propunând, luni, ca nouă extindere să aibă loc în 2030, președintele Consiliului European, Charles Michel, nu a precizat care ar putea fi primele țări primite, spunând că aderarea se va face „după merit”. „Cred că trebuie să fim gata – de ambele părți – să ne extindem în 2030”, a spus oficialul, numind obiectivul „ambițios, dar necesar”. Cu referire la Ucraina și Republica Moldova, oficialul a menționat că chestiunea începerii negocierilor de aderare se va discuta la următorul Consiliu European. Guvernul de la Chișinău și președinta Maia Sandu vorbesc frecvent despre 2030 ca anul posibilei aderări a Republicii Moldovei la UE, sperând ca țara să înceapă negocierile de aderare anul acesta. Uniunea Europeană nu a sugerat vreo posibilă dată pentru aderarea Republicii Moldova, dând doar de înțeles că negocierile de aderare vor putea începe curând.
Într-o emisiune la Radio Moldova eurodeputatul român Siegfried Mureșan apreciază că disponibilitatea Uniunii Europene de a se extinde este un semnal încurajator pentru Republica Moldova. Potrivit lui, există o șansă reală de a decide începerea negocierilor de aderare până la sfârșitul acestui an. Abordarea că procesul de extindere va fi bazat pe merite este foarte importantă fiindcă aceasta înseamnă că acele state care se modernizează, care se reformează, care își îndeplinesc angajamentele și care își doresc să se integreze, se vor integra, spune Mureșan. Potrivit lui, această abordare este în interesul Republicii Moldova, întrucât este condusă de oameni care își doresc aderarea. O integrare pe merit înseamnă că în momentul în care îndeplinești condițiile - aderi și nu mai poți fi ținut pe loc de state care nu îndeplinesc condițiile, subliniază Mureșan.
Anticoruptie.md informează că în ultimele 11 luni deputații au ridicat un salariu lunar de circa 19 mii de lei fiecare, iar pe lângă acesta au beneficiat din bugetul de stat de compensații și indemnizații neimpozabile în sumă totală de aproape 19 milioane de lei. Potrivit datelor prezentate de Asociația Promo-LEX, cele mai mari cheltuieli, din plățile compensatorii, au fost făcute pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, protocol și promovare pentru care plafonul maxim al indemnizației lunare este de 13.000 lei per deputat. Majoritatea deputaților au beneficiat de suma maximă alocată în acest scop, iar transparența acestor plăți nu a putut fi verificată, unicul document justificativ fiind declarația pe proprie răspundere a deputatului, care este responsabil de deținerea personală a documentelor ce ar argumenta solicitarea plăților respective, precum și destinația cheltuielilor efectuate. Experții Promo-LEX spun că nu au putut verifica nici cum au fost cheltuite compensațiile de 6.500 de lei lunar per deputat pentru transport întrucât nu există vreun act normativ care ar reglementa deplasările în teritoriu ale deputaților, precum și evidența acestora.
TVR Moldova își continuă campania „Moldova IN(dependentă)” cu reportajul „CtEDO condamnă, Republica Moldova plătește” în care relatează că niciun procuror sau judecător, din vina cărora Republica Moldova a fost condamnată de CtEDO, nu a plătit pentru sentințele dictate abuziv, care au distrus destine omenești și au afectat imaginea țării. Asta deși, din 2015, există o lege prin care acești magistrați, dar și alți înalți funcționari, ar fi trebuit să achite, din propriul buzunar, amenzile dictate de Înalta Curte. Experții spun că actul normativ avea lipsuri care, întâmplător sau nu, îi favorizau pe cei care împart dreptatea greșit sau cu rea-voință. Abia după opt ani, în 2023, legea a fost corectată și autoritățile din justiție spun că am putea asista la primele hotărâri prin care pagubele vor fi puse pe seama celor vinovați. Totuși, mulți dintre procurorii și judecătorii din vina cărora Republica Moldova a fost condamnată la CtEDO, ar putea scăpa basma curată pentru că termenul de prescripție este foarte scurt.
Editorialistul Ziarului Național Nicolae Negru notează că rostul independenței este să ne protejăm de agresiunea Rusiei, de război, să fim liberi să ne hotărâm „prezentul și viitorul, fără niciun amestec din afară”, din partea Rusiei, în primul rând. Negru observă că, în mod ciudat, aproape enigmatic, timp de treizeci de ani, la Chișinău nu se pot coagula niște forțe politice care să pledeze neabătut pentru aderarea la NATO fie direct, fie prin reunirea cu România. S-a format un cerc vicios: politicienii nu vorbesc despre NATO, ca să placă alegătorilor, iar alegătorii nu vor să audă despre NATO, atitudinea lor față de această organizație rămâne cea veche, formată de propaganda sovietică, fiindcă politicienii nu le vorbesc despre adevăratul NATO, care, subliniază editorialistul, este singura soluție la agresiunea rusă.
Într-un interviu pentru Radio Chișinău, analistul politic și istoricul Anatol Țăranu observă că la 32 de ani de independență Republica Moldova rămâne un stat vulnerabil, subdezvoltat economic, dezintegrat teritorial de raioanele sale estice și sub pericolul aspirațiilor imperialiste ale Kremlinului. Acest pericol este unul absolut evident și tot ce facem pe viitor trebuie să reiasă din existența acestui pericol și să găsim formula care ne-ar proteja de ce ceea ce se numește aspirațiile imperialiste ale Moscovei de azi, spune Țăranu. Istoricul, care optează pentru integrarea euro-atlantică, constată că Republica Moldova are carențe foarte serioase la capitolul asigurarea securității, iar statutul de neutralitate este un fals care îngreunează capacitatea de apărare. Țăranu mai pledează pentru o politică a statului clară și tranșantă în ce privește afirmarea identității adevărate, românești, a societății, așa încât să se formeze, în maxim două cicluri electorale, o majoritate covârșitoare care nu ar permite ca Republica Moldova să devieze de la vectorul european.
Moldpres.md publică un nou reportaj din seria „Descoperă Moldova”, de această dată din satul Ciuciulea, raionul Glodeni, unde sculptura în lemn este la ea acasă, satul găzduind al treilea an deja Atelierul internațional de sculptură în lemn, la care sculptori cunoscuți din țară și de peste hotare au realizat lucrări ce vor dăinui peste ani. Scopul atelierului este conservarea și promovarea locală, regională și națională a simbolurilor păstrate de-a lungul timpului în arta autohtonă a lemnului, precum și creșterea vizibilității culturale și turistice a zonei. Tot ce se produce nu se comercializează, sculptorii cedând dreptul de autor și posesor al lucrărilor localității-gazdă, explică jurnalistul și fotograful Stanislav Duduciuc. Potrivit lui, satul Ciuciulea este la moment localitatea cu cele mai multe sculpturi din țară.
