Revista presei: Ministerul Agriculturii nu va renunța la circulara agricultorilorilor; Republica Moldova, stat cu infrastructură subdezvoltată și lipsa a locurilor de muncă
Ministerul Agriculturii nu va renunța la circulara care îi scoate, azi, pe fermieri în stradă, Republica Moldova, un stat cu aspirații europene, are sate și orașe cu infrastructură subdezvoltată și lipsa acută a locurilor de muncă în Nordul țării sunt printre subiectele presei, pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
Politik.md îl citează pe ministrul Agriculturii Vladimir Bolea anunțând că circulara care obligă agricultorii să prezinte dovada deținerii în proprietate/folosință sau posesie a terenurilor afectate de calamitățile naturale pentru a obține subvenții nu are cum să fie anulată, întrucât este o cerință legitimă și executorie, conformă recomandărilor făcute de Curtea de Conturi și care urmărește excluderea riscurilor de prejudiciere a bugetului de stat. Precizările ministrului vin în ajunul protestul anunțat azi, la ora 11, de Asociația Forța Fermierilor, care se declară nemulțumită de birocratizarea procesului de depunere a dosarelor pentru compensații și motorină și care susține că noile cerințe au fost impuse, în mod „abuziv și ilegal, pentru a îngreuna procesul de depunere a dosarelor pentru subvenții.
Într-un nou reportaj din campania „Moldova IN(dependentă)” TVR Moldova relatează despre infrastructura subdezvoltată din satele și orașele Republicii Moldova, care aspiră să adere la Uniunea Europeană. În 32 de ani de independență, autoritățile au avut deseori alte preocupări decât să creeze cetățenilor condiții decente de trai. Astfel, conform instituțiilor internaționale, Republica Moldova este țara cu cele mai proaste drumuri din Europa. În multe sate apa potabilă este un lux. În aproape 30 la sută dintre localitățile din țară nu este apeduct, iar în 60 la sută, nu există canalizare. Zeci de mii de gospodării din Republica Moldova au încă toaletele în curte, iar oamenii fac baie în spații improvizate. Lipsite de drumuri, rețele de apă, canalizare sau iluminat public, satele izolate, desprinse de civilizație, au rămas și fără magazine, grădinițe, școli, centre medicale și alte instituții de menire socială.
Anticoruptie.md rezumă avizul negativ al Uniunii Avocaților la proiectul de lege care prevedere crearea Tribunalului Anticorupție. Potrivit Uniunii, inițiativa este lipsită de argumente analitice convingătoare, motiv din care riscă să eșueze și ar fi lipsită de logică și contraproductivă în contextul evaluării externe a magistraților și crearea noilor organe de autoadministrare ale judecătorilor care, susțin avocații, urmează să asigure autocurățirea sistemului judecătoresc și reziliența contra corupției. Prin încercarea instituirii unei noi instanțe specializate, statul își recunoaște prematur eșecul în promovarea reformei în domeniul justiției, susține Uniunea. Aceasta mai critica inițiativa președintei Maia Sandu și pentru faptul că acest tribunal specializat se va limita doar la unele categorii înguste de subiecți, ceea ce ar afecta credibilitatea acestui tribunal și ar genera dubii și mai mari referitor la scopul urmărit prin crearea acestuia.
Ziarul de Gardă relatează despre disputa dintre ministrul Economiei Dumitru Alaiba, care vrea să închidă „magazinele lui Șor” din Aeroport, și agentul economic, care acuză statul de „ingerință flagrantă” într-o afacere privată. Ministrul Dumitru Alaiba a afirmat că deși autoritățile au anulat regimul duty-free, în toamna anului 2023, magazinele controlate de Șor în continuare activează în aeroport, cu achitarea tuturor impozitelor și taxelor și a anunțat că, în curând, va fi eliminată și această ultimă schemă de care beneficiază acest grup criminal, iar în loc, va fi identificat, în mod transparent, un investitor credibil. În replică, Compania DFM SRL a declarat că este „administrată și controlată” de investitori străini, incluși în registrul de stat, că nu are nicio legătură cu politicieni sau partide politice și că își desfășoară activitatea în deplină conformitate cu legislația. În articol se precizează că rețeaua de magazine duty-free, controlată de Ilan Șor, a fost printre primele active asupra cărora oamenii legii au pus sechestru în iunie 2019, imediat după fuga din țară a fostului primar de Orhei. Însă interdicția a durat doar jumătate de an. După ce a fost ridicată, proprietarii în acte ai rețelei de duty-free-uri au migrat de câteva ori, de la afaceriști locali, la ciprioți, germani și evrei. În cele din urmă, afacere duty-free a fost preluată de proprietarul unei bănci rusești domiciliat în Israel, în același oraș în care Ilan Șor a fost surprins în repetate rânduri.
Deschide.md informează că peste 50 de cazuri de vânzare a produselor alimentare cu termenul de valabilitate expirat, înșelare a cumpărătorilor la cântar, nepredare a bonului de casă și comercializare a produselor alterate au fost înregistrate de oamenii legii în cadrul magazinelor sociale „Merișor”, subordonate direct Partidului „ȘOR”, declarat neconstituțional. Într-un răspuns prezentat jurnaliștilor, Inspectoratul Național de Securitate Publică al IGP menționează că ilegalitățile au fost depistate la puncte de comercializare din mai multe raioane, că au fost inițiate 23 de proceduri contravenționale și că materialele acumulate au fost remise instituțiilor responsabile. Serviciul Fiscal de Stat a desfășurat, doar pe parcursul lunii iulie, controale la 32 de subdiviziuni(magazine) ale entității SRL „Magazine Sociale”, aplicând sancțiuni în trei cazuri pentru neutilizarea echipamentelor de casă și de control. Recent, reporterii deschide.md au publicat o amplă investigație despre ilegalitățile din magazinele sociale.
Într-un articol în Literatura și Arta, Alecu Reniță notează că Războiul împotriva Ucrainei, dincolo de crimele odioase comise împotriva populației pașnice, a dezvăluit lumii întregi cât de vulnerabilă este regiunea Mării Negre, iar moldovenilor le-a arătat că „tâmpenia din constituția lor cu numele de neutralitate e o înșelătorie crasă și nu costă nici cât o ceapă degerată”. Republica Moldova se află în incapacitate totală de a-și securiza spațiul și teritoriul, de a se apăra și de a face față provocărilor hibride de una singură. Orice populație sau societate, prinsă în vecinătatea unui război sângeros, ar alerga în mare grabă să intre sub protecția unui sistem colectiv de apărare. Nu însă și majoritatea moldovenilor, care se tem de NATO, notează Reniță care îndeamnă la integrarea euro-atlantică prin Reunirea cu România.
Postul TV Nord din Bălți relatează despre lipsa acută a locurilor de muncă în raioanele din nordul țării, fapt ce denotă un potențial economic scăzut. Nici o pătrime din toate locurile de muncă vacante în țară revin raioanelor nordice. În Drochia, de exemplu, în primele 7 luni ale anului, au fost angajate 120 de persoane, de cinci ori mai puține decât s-au adresat la Agenția teritorială a Forței de Muncă. Șefa secției Ocupare Forței de Muncă, Galina Zavorotnîi, spune că în raionul Drochia, în ultimii ani sunt mai puține investiții, respectiv și locuri de muncă. Pe de altă parte e o problemă și cu forța de muncă. Marea majoritate a celor care solicită ajutor fiind persoane de peste 50 de ani și fără studii. Situația este și mai proastă în raionul Ocnița, în care, potrivit ministrului Muncii, Alexei Buzu, numărul de beneficiari de ajutor social este foarte mare, iar locuri de muncă puține. Potrivit ministrului, situația atipică din Ocnița s-ar explica și prin faptul că acolo locuiesc mulți etnici romi, iar sistemul nostru nu este suficient de bine pregătit pentru a favoriza incluziunea socială.
Iar portalul nordnews.md, tot din Bălți, informează că la 10 ani de la aprobare, Strategia de gestionare a deșeurilor pentru 2013-2027, care prevede divizarea teritorială a țării în 8 regiuni de management al deșeurilor, rămâne, în mare parte, doar o listă de bune intenții, deși autoritățile dau asigurări că au mișcat carul din loc și că peste doi-trei ani vom avea o țară curată. În nordul țării ar urma să fie amenajate 2 din cele 8 zone de gestionare a deșeurilor, care presupun crearea unor platforme autorizate, care vor permite sortarea și reciclarea deșeurilor. Până atunci însă nordul țării se îneacă în gunoiul aruncat în gropi neautorizate și deseori aflate chiar lângă grădinile oamenilor. Autoritățile centrale susțin că lucrările de construcție a celor 8 regiuni de management al deșeurilor vor începe abia în 2025.
