Republica Moldova marchează Ziua Limbii Române - o victorie a Mișcării de eliberare națională
Republica Moldova sărbătorește astăzi 34 de ani de la revenirea la scrisul latin, eveniment considerat ca prima mare victorie a Mișcării de eliberare națională care milita pentru independență, libertate și revenirea la valorile naționale. Lupta pentru limba română nu s-a încheiat însă nici după proclamarea Independenței Republicii Moldova și a obținut statutul oficial abia acum câteva luni, iar problema denumirii limbii oficiale provoacă și în prezent dispute în societate.
Aspirațiile pentru limba română și alfabetul latin au pus temelia mișcării de eliberare națională de la sfârșitul anilor 80. Până atunci, în fosta RSSM denumirea oficială a limbii era moldovenească, în baza alfabetului chirilic, iar utilizarea alfabetului latin în școli, reviste sau cărți era considerată o încălcare a legii, mai gravă chiar decât demonstrațiile neautorizate.
Grafia latină a revenit în drepturi după Marea Adunare Națională de pe 27 august 1989. Patru zile mai târziu, adică la 31 august, Sovietul Suprem, Parlamentul de atunci, a declarat limba moldovenească drept limbă de stat, în baza grafiei latine.
„Limba poporului care a dat denumire republicii limba moldovenească va deveni limba de stat, își va ocupa locul în toate sferele politice, sociale, economice și culturale și va fi limbă de comunicare pe teritoriul republicii”, a declarat atunci președintele Sovietului Suprem, Mircea Snegur.
Votul de atunci a fost posibil datorită intelectualilor, scriitorilor, dar și valului masiv de susținere din partea oamenilor simpli, care au ieșit în stradă pentru a-și revendica dreptul de a reveni la grafia latină și la limba română.
Denumirea limbii vorbite a constituit însă un motiv de divizare a societății în cei 32 de ani de independență, provocând mai multe tensiuni în Republica Moldova. Dacă în Declarația de independență, votată în august 1991, era stipulat rolul limbii române, în Constituția adoptată în 1994 de o majoritatea parlamentară formată aproape integral din foști nomenclaturiști sovietici, a fost introdusă denumirea de limbă moldovenească. Ulterior, la sfârșitul anului 2013, Curtea Constituțională a decis că textul Declarației de Independență prevalează asupra celui din Constituție.
Limba română a obținut însă oficial rolul de limbă de stat abia în acest an, după ce majoritatea parlamentară a votat înlocuirea „limbii moldovenești” cu sintagma „limba română” în toate legile, inclusiv în Constituție.
Divergențele legate de denumirea oficială a limbii au continuat și după această decizie, dar mulți experți consideră că a fost un pas important pentru a pune capăt pentru totdeauna acestor dezbateri care au marcat primele trei decenii de independență a Republicii Moldova.
Autor: Cristina Prisacari
