Alexandru Tănase: Problema denumirii limbii vorbite în Republica Moldova a fost soluționată până la capăt
Odată cu înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” prin ”limba română” în Constituția Republicii Moldova, problema denumirii limbii vorbite în Republica Moldova a fost soluționată până la capăt, susține fostul judecător al Curții Constituționale, Alexandru Tănase. Potrivit acestuia, lupta intelectualității, voința poporului și puterea politică au definit procesul de oficializare a limbii române. La rândul său, semnatarul Declarației de Independență, scriitorul Andrei Țurcanu, susține că lupta scriitorilor pentru emanciparea națională și pentru limba română a avut un rol substanțial în adoptarea alfabetului latin, a limbii române și a imnului național.
La 29 iulie 1994, majoritatea parlamentară a agrarienilor a aprobat ”limba moldovenească” drept limbă oficială în Constituția Republicii Moldova. Președintele de atunci, Mircea Snegur a promulgat-o imediat, chiar în sala de ședințe. Ulterior, Snegur a regretat acest lucru, iar în 1996, acesta a încercat să schimbe sintagma ”limba moldovenească” cu ”limba română în Constituție însă a fost anulată de majoritatea parlamentară de atunci.
Cu fiecare parlament care venea și pleca, subiectul limbii în Constituție era unul aprins pentru politicieni.
Abia în decembrie, Curtea Constituțională a decis printr-o hotărâre că limba oficială de stat în Republica Moldova este cea română, însă fără a schimba articolul 13 din Legea Supremă. În decizia de atunci a Curții se constată că Declarația de Independență a Republicii Moldova, care prevede că limba de stat este româna, prevalează în raport cu Constituția și face corp comun cu Legea Supremă.
Ulterior, timp aproape 10 ani, nicio guvernare nu a dat curs hotărârii Curții Constituționale din 2013 prin care se recunoaște că limba oficială a Republicii Moldova este limba română.
Abia în acest an, la data de 13 martie, majoritatea deputaților Partidului Acțiune și Solidaritate au revenit la acea hotărâri din 2013 a Curții Constituționale pentru a modifica articolul 13 din Constituție și, astfel a fost schimbată sintagma ”limba moldovenească” prin ”limba română”. Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase ,a subliniat că modificarea articolului 13 din Constituție de către Parlament demonstrează că Legislativul s-a conformat deciziei Înaltei Curți din 2013.
”Articolul 13 în partea ce ține de limba pe care o vorbim noi, dar această problemă a fost rezolvată de Curtea Constituțională în anul 2013. Din acel moment, nu există niciun fel de probleme din punct de vedere al utilizării legale a termenului de limbă română. Curtea Constituțională a fost inteligentă la acest capitol, tranșând problema odată pentru totdeauna și a exclus încă un element care dezbină societatea moldovenească”, a menționat Alexandru Tănase.
Alexandru Tănase a mai afirmat că o nouă modificare a statutului limbii oficiale a țării poate avea loc doar cu votul a 67 de deputați.
Amintim că, pe 16 martie, Parlamentul a votat în lectură finală proiectul de lege privind înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” prin „limba română” în toată legislația Republicii Moldova, inclusiv în Constituție.
Opoziția parlamentară a criticat decizia, menționând că Legea Supremă poate fi modificată doar prin referendum și cu votul a 67 de deputați, iar ceea ce au făcut deputații PAS ar fi o ilegalitate.
Autoritățile din România, au salutat adoptarea legii și au remarcat că aceasta „are o profundă semnificație simbolică, întrucât restabilește adevărul științific cu privire la denumirea limbii și confirmă statutul limbii române drept limbă oficială a Republicii Moldova”.
