Revista presei: Sistemul educațional, între colaps și șansa de supraviețuire; Limba română, în premieră, sărbătorită și în Constituție
Sistemul educațional, între colaps și șansa de supraviețuire, limba română sărbătorită, în premieră, nu doar în suflet și în gând dar și în Constituție, cartea găgăuză jucată de oligarhii fugari și forfotă în campusurile studențești sunt printre subiectele presei pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
Într-un podcast al Europei Libere, liderul Federației Sindicale a Educației și Științei, Ghenadie Donos, estimează că sistemul educațional risca, în 5-10 ani, să intre în colaps, dacă măsurile anunțate de autorități pentru redresarea situației nu își vor găsi aplicarea. Ca sistemul educațional să supraviețuiască, statul trebuie să aloce 7% din PIB și nu ceva mai mult de 5% – cota actuală. Donos vorbește și despre salarizarea insuficientă a profesioniștilor din sistem. Salariul mediu actual al profesorilor e de 8.700 de lei, ceea ce constituie în jur de 80% din salariul mediu pe economie. Datele oficiale arată că 30% din numărul total de profesori sunt pensionari. Iar mai bine de jumătate sunt cadrele didactice cu vârstele cuprinse între 40 de ani și sub 60 de ani. Multe raioane se confruntă cu o criză acută de cadre didactice. Ghenadie Donos nu exclude că, dacă nu vor exista „răspunsuri clare” din partea autorităților la toate problemele din sistem, nemulțumirile profesorilor ar putea lua forma unor acțiuni de protest.
Într-un interviu pentru Ziarul de Gardă, profesoară de limbă și literatură română Ala Mîrza-Turbal, de la Liceul Teoretic „Evrika”, singurul liceu cu predare în limba română din Rîbnița, vorbește despre dificultățile procesului educațional pe malul stâng al Nistrului. Activăm într-un mediu lingvistic nefavorabil. Elevii nu au acces la televiziunea Republicii Moldova, nu pot procura reviste, ziare în limba română. Utilizăm Internetul. Avem o mică bibliotecă, spune profesoara. Ea amintește că în 2004 liceul a fost arestat. În timp ce sălile spațioase ale acestuia rămân încuiate și azi, procesul educațional are loc într-o grădiniță, pe malul Nistrului, pe care Chișinăul o arendează de la administrația transnistreană. Profesoara crede că reintegrarea țării va fi posibilă, doar dacă situația economică, salariile oamenilor și nivelul de trai în dreapta Nistrului vor fi mai bune.
Într-o analiză pe karadeniz-press.ro, analistul în politică externă, Mihai Isac, notează că toamna anului 2023 se anunță extrem de activă din punct de vedere geopolitic în sudul Republicii Moldova. Forțele politice finanțate de către oligarhii fugari Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc agită apele în regiunea autonomă găgăuză pe fondul apropierii alegerilor locale. Analistul face referire la blocajul de numire a executivului bașcanii Evghenia Guțul, la opoziție firavă la nivelul autonomiei față de politica de feudalizare promovată de condamnatul penal Ilan Șor și la controversata idee de creare a „Republicii Găgăuze”. Amenințarea cu un nou scenariu transnistrean pe fondul agresiunii militare ilegale ruse împotriva Ucrainei ar trebui să ridice semne de întrebare tuturor oamenilor cu capul pe umeri din autonomie. Autoritățile de la Chișinău trebuie să clarifice cât mai rapid drepturile, dar și obligațiile ambelor părți, inclusiv ale autonomiei găgăuze, pentru înlăturarea acestei pârghii favorabile intereselor ruse.
În ultimul reportaj din campania „Moldova (IN)dependentă”, TVR Moldova relatează că după mai bine de trei decenii de independență, Republica Moldova și-a ales calea și este candidată pentru aderare la Uniunea Europeană. E o șansă istorică de a construi un stat pe care cetățenii să nu-l mai părăsească în căutarea unei vieți mai bune, dar e nevoie de unitate și de implicare pentru ca acest deziderat să fie transpus în realitate. Republica Moldova pare determinată să taie definitiv legăturile cu trecutul sovietic, dar unii mai au, încă, sentimentul fricii și inferiorității, moștenit din perioada sovietică. Un balast de care trebuie să scăpăm, altfel dezvoltarea țării se va face, în continuare, într-un ritm prea lent. Iar un exemplu în acest sens poate fi Estonia, o altă țară mică având trecut sovietic, dar care a reușit, la scurt timp de la obținerea independenței, să devină un model de dezvoltare.
Într-un editorial pe agora.md, politologul Laurențiu Pleșca observă că pentru prima dată, Limba Română a fost sărbătorită nu doar în suflet și în gând, dar și în Constituție. Legea privind substituirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română” în toată legislația, votată la 16 martie anul acesta, după decizia din 2013 a Curții Constituționale, care constata că limba de stat este „română”, a fost o soluție inteligentă de încheiere a capitolului dezbaterilor privind limba oficială a statului. Potrivit politologului, chestiunea lingvistică a fost folosită frecvent, în interese proprii ori de partid, ca să dezbine, ca să distragă atenția de la chestiunile cu adevărat importante. Dezbaterile aprinse pe tema limbii mai persistă, limba română fiind contestată tocmai de cei care nu o pot vorbi.
Într-un articol de opinie pe jurnal.md, jurnalistul Alex Cozer atrage atenția că în continuare, noi nu ne respectăm limba aproape deloc și că în cinematografele din țară „limba rusă-i unica stăpână”, filmele străine fiind difuzate în limba rusă, dar nu în original, cu subtitrare în limba română. Cozer spune că așteaptă un proiect de lege de la ministerul Culturii sau de la Parlament prin care această discriminare și rusificare din cinematografe să fie încheiată. Și să fie extinsă și la televiziuni. Filmele trebuie difuzate în original, cu subtitrare, iar cine își permite, le poate dubla, așa vor avea un job în plus și actorii noștri.
TV8 povestește într-un reportaj istoria unei refugiate ucrainene care la ai săi 70 de ani a reușit în scurt timp să învețe limba română. După începerea războiului în februarie 2022, femeia a fost forțată să-și părăsească casa și să se refugieze în Republica Moldova, cu un singur bagaj mic. Impresionată de bunătatea și sprijinul pe care l-a primit în Republica Moldova, Zinaida s-a simțit motivată să învețe limba română. Femeia își amintește că inițial se simțea rușinată că nu putea citi anunțurile din oraș și că nu înțelegea conversațiile oamenilor din jurul ei. A absolvit un curs de limbă română și acum se bucură că poate înțelege și comunica cu oamenii din comunitatea în care trăiește.
În corespondența sa pentru dw.com, scriitorul Vitalie Ciobanu adună impresii personale și citează explicațiile regizorului Mihai Țărnă de la recenta premieră a filmului „...ogma”. Denumirea este „dogma” fără „d”, după cum și numele protagoniștilor sunt lipsite de prima literă, pentru a exprima o lipsă, o insuficiență onomastică și existențială. De ce? Ușor de intuit. Basarabenii suferă de o integritate fisurată, compromisă, sunt incompleți, n-au reușit sau n-au fost lăsați să-și împlinească năzuințele. Filmul-parabolă este despre o comunitate proscrisă, care încearcă să supraviețuiască în mijlocul unei secete pârjolitoare. Acesta ilustrează lupta dintre bine și rău, dintre salvarea sufletului și pierderea lui în mocirla egoismului și dezumanizării. A fost filmat în doar 17 zile, într-un sat din raionul Hâncești, care nu a avut nevoie de o recuzită specială: totul se găsea la fața locului, notează scriitorul precizând că exodul a transformat numeroase sate basarabene în așezări fantomatice.
Postul TV Nord din Bălți relatează că în căminele Universității de Stat din Bălți e mare forfotă. Studenții revin în campusuri, încărcați cu valize în care și-au adus mâncare, haine, încălțăminte, dar și oale, cratițe, lenjerie de pat și chiar covoare. În timp ce unii gospodăresc relaxați prin odăi, proaspeții studenți din anul întâi au venit însoțiți de părinți. Universitatea de Stat „Alecu Russo” le oferă studenților peste 900 de locuri de cazare, în 5 cămine. Prorectorul Anatolie Ceban spune că condițiile sunt foarte bune pentru studenți, fiecare cămin este asigurat cu toate cele necesare, inclusiv mașini de spălat, cele de uscat, dușuri și aragaze. Taxa anuală pentru un loc în căminele universității este de 5.600 de lei pentru odaie cu două persoane și de 4.500 de lei pentru cele cu trei sau mai multe persoane.
