REVISTA PRESEI: Probleme sistemice ale școlilor românești din regiunea transnistreană; reevaluarea gradelor de dizabilitate; demisii în sistemul educațional
Reevaluarea gradelor de dizabilitate, demisii în sistemul educațional și problemele sistemice ale școlilor românești din regiunea transnistreană sunt printre subiectele presei, pe care le trece în revistă Alla Ceapai:
Într-o emisiune la agora.md, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, anunță că toate dosarele Consiliului Național de Determinare a Dizabilității vor fi scanate și verificate temeinic în cadrul unui sistem informațional nou. Buzu precizează că atribuirea în mod inadecvat a gradelor de dizabilitate sărăcește sistemul de pensii și este una dintre cele mai mari piedici în dezvoltarea unui sistem corect și echitabil. În raioanele în care numărul persoanelor cu dizabilități depășește media pe țară va fi reevaluată atribuirea gradului de dizabilitate. Va fi un fel de vetting al persoanelor cu dizabilități, precizează ministrul. În plus, din septembrie, va fi demarată o analiză complexă a întregului lanț valoric de atribuire a gradului de dizabilitate pentru a înțelege unde există riscuri prin care sistemul poate fi trișat.
TV8.md relatează că șefii direcțiilor Educație din raioane, care au fost numiți în funcții contrar prevederilor Codului Educației, urmează să fie eliberați și înlocuiți cu persoane calificate selectate în bază de concurs. Anunțul a fost făcut de ministrul Educației, Dan Perciun, care a precizat că deși Codul Electoral prevedea că șefii de direcții trebuiau selectați în baza unui concurs, au fost constatate multiple situații când legea nu a fost respectată. Motiv din care parlamentul a adoptat recent modificări legale adiționale pentru a corecta situația. Din momentul aprobării acestor modificări, în decurs de 45 de zile, vor fi concedieri în sistemul educațional. Până la selectarea noilor șefi de direcții raionale, ministerul va numi interimari pentru maxim 6 luni, iar consiliile raionale vor trebui să organizeze concursurile, ca să se intre în legalitate, a precizat Perciun. Procesul de selecție va avea trei etape, cea de eligibilitate, urmată de testarea scrisă și, la final, proba interviului.
Într-un interviu la Moldova 1, fostul ministru al Educației Anatolie Gremalschi vorbește despre problemele din sistemul educațional și, în primul rând, despre calitatea studiilor. Sistemul este supradimensionat, pe fundalul scăderii constante a numărului de elevi. Nu poți avea în fiecare sat liceu și nici deschide câte o universitate. Trebuie să educăm părinții, să mobilizăm autoritățile locale să nu meargă pe pista populismului, ci să pună accentul pe calitatea educației. În toată lumea, liceele sunt în localități mari și se asigură transportul școlar. Vorbind despre deficitul de cadre didactice, Gremalschi laudă măsurile intenționate de minister pentru a atrage tinerii profesori în școli și pentru a le oferit cadrelor didactice cursuri de recalificare, ca ele să poată preda două sau chiar trei discipline, precizând că în prezent, profesorii care predau mai multe discipline nu au pregătirea necesară, suferă copii și calitatea studiilor. Fostul ministru mai insistă pe eliminarea dictaturii notelor din sistem și atrage atenția că avem o inflație de diplome la toate nivelurile de învățământ.
Deschide.md relatează că de peste trei decenii, și contrar constatărilor CtEDO, cele 8 școli cu predare în limba română din regiunea transnistreană se confruntă cu numeroase presiuni și provocări din partea administrația de facto de la Tiraspol. Potrivit Asociației Promo-LEX, una dintre cele mai grave probleme este infrastructura școlară. Clădirile ce aparțineau școlilor au fost confiscate ilegal, iar sediile actuale sunt inadecvate. O altă problemă ține de limitarea periodică a libertății de circulație a elevilor, profesorilor, dar și a bunurilor destinate procesului de instruire. Suplimentar, administrația de la Tiraspol continuă să solicite liste cu datele băieților din aceste școli pentru evidența militară, existând riscul ca aceștia să fie înrolați forțat în ”armata rmn”. Promo-LEX consideră că autoritățile Republicii Moldova trebuie să întreprindă acțiuni mai hotărâte pentru rezolvarea definitivă a acestor probleme, inclusiv să insiste ca Rusia să execute cele 3 hotărâri CtEDO în care a fost condamnată pentru încălcarea dreptului la educație în regiunea transnistreană.
Într-o emisiune la Vocea Basarabiei, directoarea Liceului „Alexandru cel Bun” din Bender, Maria Roibu, spune că, după începutul invaziei Rusiei în Ucraina, locuitorii din regiunea transnistreană au început să tindă să-și înscrie copiii în școlile cu predare în limba română. Se observă acest fenomen de transferare din școlile ruse, la cele cu predare în limba română, afirmă Roibu. Ea precizează că toți doritorii sunt încadrați în școală dacă studiază, câtuși de puțin, la nivelul înțelegerii și vorbirii, limba română, în afara instituției. În pofida multiplelor dificultăți cu care se confruntă instituția, inclusiv lipsa propriului sediu, numărul elevilor este în creștere și va depăși în acest an 460 de copiii, dintre care 60 în clasa I.
Ziarul de Gardă informează despre modificarea componenței completului special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiției (CSJ), pentru examinarea contestațiilor la deciziile Comisiei Pre-Vetting. Schimbarea vine în contextul recentei decizii a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) care a acceptat parțial cererile de demisie a doi dintre membrii Completului – președinta interimară a CSJ Tamara Chișca-Doneva și magistratul Ion Guzun. Astfel, completul special va fi format din noua președintă interimară a CSJ Viorica Puica, judecătoarele Mariana Pitic și Oxana Parfeni, și membrul supleant Ion Malanciuc. Potrivit Vioricăi Puica, membrii desemnați anterior – Mariana Pitic și Ion Malanciuc – își continuă activitatea în cadrul completului special potrivit legislației. Întrebată de reporteri când vor fi reluate ședințele, președinta interimară a CSJ a spus că magistrata Mariana Pitic urmează să revină din concediu de odihnă după data de 20 septembrie.
Europa Liberă publică un reportaj de la secția arsuri și chirurgie plastică de la Spitalul Clinic de Traumatologie și Ortopedie și constată că o tragedie cu multe victime, precum cea din „Colectiv” sau cea de la Crevedia, România, ar fi dificilă pentru sistemul medical din Republica Moldova. Secția nu corespunde standardelor europene, duce lipsă de echipamente și de resurse umane, spune chirurgul plastic și șeful secției, Octavian Cirimpei. Potrivit lui, inventarul medical este foarte vechi sau este strâns din bucăți. Aparatele speciale pentru tratarea arșilor sunt insuficiente și se strică foarte des. Avem nevoie de multe utilaje, dar eu am obosit să le cer, spune Octavian Cirimpei. El precizează totuși că, în ultimii ani, sălile de operație au fost dotate cu aer condiționat filtrat, aparat de ozonoterapie, lămpi bactericide, sursă centralizată de oxigen. Spitalul a reușit să cumpere și o cadă specială, în care sunt spălați pacienții și care a costat jumătate de milion de lei. Medicul mai spune că în timp ce în Europa pentru tratamentul unui bolnav ars se cheltuie aproape 2.000 de euro zilnic, în Republica Moldova această sumă dacă se ridică la 100 de euro pe zi.
Într-un articol de opinie pe ipn.md, analistul politic și istoricul Anatol Țăranu pledează pentru un proiect de Țară panromânesc în perspectiva pacificării Ucrainei subliniind că interesul major al securității pan-europene postbelice ar putea să nu coreleze perfect cu interesul restabilirii unității naționale românești. Clasa politică de pe ambele maluri ale Prutului are misiunea de a apăra și promova interesul unității naționale a românilor la nivel internațional. Dar pentru a îndeplini cu succes această misiune este nevoie de un proiect de Țară panromânesc, care trebuie bine articulat și cu insistență inteligentă promovat în marele cancelarii politice ale lumii. Un asemenea proiect de țară presupune decuplarea procesului de integrare europeană pentru Republica Moldova de cel al Ucrainei, Republica Moldova uzând de posibilitatea unică de aderare la UE prin Unirea cu România. Însă, deocamdată, nici Bucureștiul și nici Chișinăul oficial nu dau dovada înțelegerii necesității cruciale a proiectului pan-românesc de Țară, irosind impardonabil timpul ofertei istorice a momentului, care deschide oportunități limitate în timp pentru înfăptuirea idealului unității naționale românești.
Postul TV Nord din Bălți relatează că migrația afectează tot mai mult instituțiile de învățământ din nordul țării, de la un an la altul, băncile școlilor rămân pustii. În Liceul teoretic din satul Fetești, raionul Edineț, anul școlar a început fără clasa I. Pe lista celor înscriși au fost doar șapte copii, care vor trebui să mai aștepte un an ca să vină la școală. Directoarea adjunctă a liceului Viorica Vremea spune că dacă, acum 10 ani, liceul număra 400 de elevi, în acest an au pășit pragul școlii doar 168 de elevi, iar de vină ar fi migrația. Profesoara Galina Guilă mărturisește că în cei 35 de ani de activitate a avut clase de 28 de copii, cel puțin 24, iar acum are 11 elevi, cu patru mai puțini față de anul școlar precedent. Potrivit ei, părinții cu copiii pleacă masiv în Franța.
