Revista presei: Excluderea bașcanului Găgăuziei din componența Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană
Excluderea bașcanului Găgăuziei din componența Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană, incertul buget al promiselor compensații pentru sezonul rece și scăderea inflației cu efect întârziat – sunt printre subiectele presei, pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
TVR Moldova analizează decizia președintei Maia Sandu de a-i exclude din componența Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană pe guvernatorul și președintele Adunării Populare ai autonomiei găgăuze. Pentru analiști politici motivele acestei decizii sunt clare și anume politica pro-rusă promovată de elitele din Găgăuzia și afilierea politică a actualei guvernatoare propulsată de controversatul politician, condamnat penal, Ilan Șor. Analistul de politică externă Mihai Isac spune că decizia Chișinăului este corectă, pentru că s-ar fi ajuns la un circ, dacă în această structură ar fi fost acceptată actuala guvernatoare a Găgăuziei. Și analistul politic Andrei Curăraru apreciază pozitiv decizia explicând că noua guvernatoare e lipsită de legitimitate și prezența Evgheniei Guțul ar putea crea probleme de imagine Comisiei pentru Integrare Europeană.
Newsmaker.md o citează pe șefa statului Maia Sandu spunând că nu neapărat va semnat decretul de numire în Guvern a bașcanei Evghenia Guțul, chiar dacă disensiunile politice de la Comrat se vor clarifica și va fi aprobată componență Comitetului executiv. „O să vedem, pentru că atunci când există suspiciuni că cineva face parte dintr-o grupare criminală sau că lucrează pentru interesele altui stat, trebuie să investigăm lucrurile și nu avem de ce să grăbim decizia”, a declarat șefa statului într-o emisiune la ProTV. Maia Sandu a mai precizat că Legea nu stabilește un termen limită de numire.
Radio Chișinău relatează că deși autoritățile promit că și în acest sezon rece cetățenii vor beneficia de compensații pentru consumul de gaze naturale și energie electrică, Ministerul Muncii și Protecției Sociale nu are stabilit, deocamdată, un buget necesar pentru acoperirea ajutorului la factură. Potrivit șefei de direcție a ministerului Muncii și Protecției Sociale, Svetlana Staci, la moment, se fac estimări, urmând ca bugetul să fie negociat cu ministerul Finanțelor. Sistemul de acordare a compensațiilor va conține șapte categorii de vulnerabilitate energetică, dintre care două sunt noi și au fost introduse cu scopul de a ținti mai bine gospodăriile cu venituri mici și de a asigura o echitate socială. Anterior, ministrul Alexei Buzu sugera că în acest an compensațiile vor fi sub cele din sezonul trecut. Iar ministra Mediului, Rodica Iordanov, a anunțat recent că lemnele de foc vor fi mai scumpe în sezonul rece, unele dintre motive fiind majorarea costurilor de lucrări și scumpirea carburanților.
Într-o emisiune la Moldova 1 economistul Dumitru Vicol de la Institutul de Politici și Reforme Europene a explicat că cetățenii nu resimt imediat scăderea inflației în statistica oficială pentru că veniturile lor reale au scăzut. Chiar dacă Banca Națională va decide relaxarea politicii monetare și va reduce rata de bază, populația va simți întârziat acest efect. E cumva dificil pentru gospodării să ajungă în etapa în care să spună că prețurile au ajuns la nivelul dinaintea crizei, pentru că veniturile lor în termeni reali oricum rămân mai mici, fiindcă salariile nu au crescut atât de mult cât a crescut inflația. Expertul mai spune că recesiunea economică din Uniunea Europeană se va resimți și în economia Republicii Moldova. În situația unei stagnări regionale și globale, economia moldoveană nu va crește simțitor, dar nici nu va cădea la pământ.
Europa Liberă relatează că după ce au promis încă în primăvară instalarea pilonilor pentru linia electrică de înaltă tensiune Isaccea-Vulcănești-Chișinău, care va aduce curent din România, autoritățile avansează un nou termen – până la finele anului. Regulile Băncii Mondiale, care finanțează lucrările, nu permit trecerea la construcția propriu-zisă până nu este definitivat tot traseul și nu sunt securizate teritoriul și elementele de-a lungul acestuia, a explicat ministrul Energiei Victor Parlicov, precizând că mai sunt două tronsoane unde urmează să fie definitivate lucrările. Potrivit lui Parlicov, Republica Moldova va primi curent din România prin intermediul acestei linii, ocolind regiunea transnistreană, începând cu 2025. Prin alte două linii - Bălți-Suceava, din nordul țării, și Strășeni-Iași, autoritățile speră că Republica Moldova va primi energie electrică către anul 2030.
Într-un interviu pentru Ziarul Național directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), Viorel Furdui, pune la îndoială că noua intenție de reformare a administrației publice își va atinge obiectivele. Potrivit lui, Strategia de reformă a administrației publice nu este conectată la realitățile Republicii Moldova, la problemele esențiale cu care se confruntă administrația publică locală și este prevăzută pentru următorii 7 ani în care se pot produce schimbări de guverne. În plus, strategia pune accentul pe faptul că primăriile sunt prea mici, dar nu pe rezolvarea problemei raioanelor, care sunt structuri depășite și care consumă o grămadă de resurse. Furdui critică și inițiativa actualei guvernări privind amalgamarea voluntară, pe motiv că ar conține o „agendă ascunsă”, urmând să devină una obligatorie și ar „tuna gaz pe foc” înaintea alegerilor locale.
TV8 informează că 52 de persoane străine, inclusiv 20 de solicitanți principali și membrii lor de familie, și-au cumpărat pașapoarte moldovenești în cadrul programului cetățenie prin investiții, lansat în timpul guvernării lui Plahotniuc și abolit în 2020. O parte dintre aceștia sunt miliardari cu trecut dubios, care și-au perfectat cetățenie moldovenească, pentru a fugi de justiție. În Fondul de Dezvoltare Durabilă au fost vărsate în total 2,4 milioane de euro. La etapa de procesare mai sunt 4 dosare. Dacă cererile solicitanților de pașapoarte vor fi aprobate, statul urmează să încaseze încă 385.000 de euro. Deși numele lor au fost ținute în mare secret, jurnaliștii au reușit, în cadrul unei investigații, să afle identitatea persoanelor cu „pașapoarte de aur”. În listă se regăsesc businessmeni implicați în furturi bancare de proporții, fraude financiare, foști moguli de presă și proprietarul unui imperiu de jocuri de noroc.
Moldpres.md își continuă seria de reportaje „Descoperă Moldova”, de aceasta dată, la Molovata Nouă, în atelierul meșterului popular Maxim Alexei. Îndeletnicirea transmisă din generație în generație l-a făcut pe Maxim Alexei să-și deschidă atelierul de meșteșugărit jucării din lemn. După mai mulți ani în care își prezenta jucăriile doar la târguri și le vindea în stradă, meșterul a reușit să-și dezvolta afacerea ca la carte și să-și facă propriul brand, grație unui grant european. A optat mereu pentru un mod sustenabil de a produce jucăriile. Astfel, folosește exclusiv lemnul cumpărat de la localnici, preponderent de pomii fructiferi, pentru a le oferi jucăriilor o textură deosebită. În plus, e și o modalitate de a refolosi resursele naturale. El spune că războiul din Ucraina i-a afectat activitatea. Materia primă s-a scumpit. În plus, a decis să nu mai producă una din cele mai solicitate și vândute jucărele de tip tanc. Când s-a început războiul, pur și simplu n-am mai putut să produc acest model, spune meșterul.
Postul Studio-L din Căușeni relatează că producătorii agricoli locali sunt disperați pentru că prețul kilogramului de prună, afișat la tarabe, în plin sezon, a ajuns la o doar 5 lei, în medie, iar firmele procesatoare le achiziționează cu 2 lei, preț ce nu acoperă nici măcar cheltuielile de transportare. Fermierii atenționează despre riscul de a intra în faliment, în condițiile în care prețurile la îngrășăminte, fertilizanți și combustibil au crescut simțitor. Dacă nu vor fi luate măsuri de către stat, producătorii de fructe vor falimenta, spune agricultorul Valeriu Rusu din satul Ursoaia, raionul Căușeni, care are o livadă de prun. Pentru a obține un preț mai avantajos, o parte din producătorii agricoli, păstrează fructele la frigider, pentru că iarna prețurile de comercializare vor fi mai mari.
