Revista presei: Campanie de linșaj public a Comisiei Electorale Centrale; „Revoluția” în agricultură, după modelul Italiei
Campania de linșaj public a Comisiei Electorale Centrale, miza alegerilor locale și „revoluția” în agricultură, după modelul Italiei sunt printre subiectele presei, pe care le trece în revistă Alla Ceapai:
Realitatea.md îl citează pe vicepreședintele CEC, Pavel Postica, declarând că Primăria municipiului Chișinău a început o campanie de linșaj public a Comisiei Electorale Centrale, nemotivat și fără niciun suport legal, pentru că legea cu privire la publicitate definește foarte clar că un mesaj de interes public este aceeași publicitate, doar că plătită de o entitate din sectorul public, și interzice utilizare banilor publici pentru desfășurarea campaniilor de publicitate în care îți scoți în evidență și te lauzi cu realizările manageriale. Primăria municipiului Chișinău a cheltuit aproape un milion de lei din bani publici pentru campania de publicitate, prin care s-a lăudat în spațiu public cu realizările manageriale, lucru care, din punctul nostru de vedere, este interzis de lege, a precizat Pavel Postica. Recent, CEC a cerut Primăriei Chișinău să retragă din circulație materialele campaniei, pe motiv că conțin agitație electorală. Edilul capitalei Ion Ceban a spus că decizia este ilegală și nu ține de competența CEC.
TVR Moldova relatează că miza alegerilor locale din noiembrie rămâne a fi balanța geopolitică, într-un moment de cotitură. Pentru editorialistul Nicolae Negru, scrutinul local e și o repetiție pentru alegerile parlamentare. Potrivit lui, cetățenii își dau seama deja că alegând un primar, alegi persoana, dar și echipa lui care și-a manifestat anumite capacități administrative, manageriale. Profesorul universitar din București, Radu Carp, crede că vor exista foarte multe decalaje la alegerile locale din noiembrie, iar cele mai problematice vor fi primăriile câștigate la precedentele alegeri de partidul Șor, care a fost declarat ilegal și nu va mai putea depune candidați. Potrivit analistului, se prefigurează două alternative: ori va fi un șir de candidați pretinși independenți, după modelul Găgăuziei, ori va fi o absență la vot pentru că alte partide nu au pregătit candidați pentru acele localități.
Politik.md titrează că Guvernul preia atribuțiile Comisiei Electorale Centrale, constituind un grup interinstituțional care va monitoriza desfășurarea alegerilor locale. Secretarul general al Guvernului, Artur Mija, a anunțat că instituțiile statului vor veghea strict desfășurarea alegerilor, vor sancționa dur orice încercare de furt al votului, de influențare a alegerilor din afara țării și orice implicare de bani murdari care pot denatura alegerile și rezultatul acestora. Grupul de lucru va oferi Comisiei Electorale Centrale sprijinul necesar pentru verificarea legalității finanțării campaniilor electorale ale concurenților. Guvernul nu va admite utilizarea resurselor administrative și nu va permite implicarea funcționarilor publici în campania electorală, în orele de serviciu. Mai mulți experți sunt de părere că, prin crearea acestui grup, Guvernul își arogă competențele autorității Electorale care este una independentă și autonomă.
Într-un interviu pentru Europa Liberă, ministrul agriculturii Vladimir Bolea, declara că își asumă lansarea a ceea ce el numește „revoluție în agricultură”. Potrivit ministrului, cel mai potrivit model pentru dezvoltarea agriculturii moldovene ar fi cel al Italiei, unde s-a pus accent pe asocierea agricultorilor în cooperative. Italia este țara cu cel mai mare număr de agricultori mici, dar care au dat dovadă de rezistență la toate intemperiile economice de pe glob, datorită faptului că sunt uniți în cooperative, spune ministrul. Reforma pe care acesta și-o asuma mai prevedea și specializarea producătorilor agricoli în funcție de regiuni. Ministerul Agriculturii, împreună cu specialiști în agronomie, vor veni cu recomandări pentru fermieri - ce anume să cultive în nordul, sudul și centrul republicii ca să obțină mai mult profit. Recomandările nu vor fi obligatorii pentru agricultori, iar subvenționarea nu va fi folosită ca o măsură de pedeapsă, dă asigurări Vladimir Bolea.
Într-o emisiune la Radio Chișinău, ministrul Economiei Dumitru Alaiba spune că Republica Moldova abia iese din recesiune și estimează că anul 2023 se va încheia cu o creștere economică de doar circa 2,5%, ceea ce nu este suficient. Ministrul recunoaște că dezvoltarea economiei este mult prea lentă și că e nevoie de reforme mai ambițioase care să pornească acele motoare ale economiei care până acum nu existau. Noi ratăm creșteri economici an de an, din cauza că nu avem un mediu de afaceri prielnic, spune Alaiba, precizând că eforturile ministerului pe care-l conduce sunt axate pe susținerea antreprenorilor și atragerea investițiilor. Cu referire la relația Chișinăului cu agenții economici din regiunea transnistreană, care nu achită taxe și impozite și nu se încadrează într-un sistem fiscal legal, ministrul Alaiba afirmă că se lucrează la acest proces.
Vocea Basarabiei îl citează pe expertul în energetică Sergiu Tofilat, membru al Consiliului de Observatori la Moldovagaz, care afirmă că auditul datoriilor istorice ale Moldovagaz față de Gazprom este un document istoric care va ajuta Republica Moldova să restabilească dreptatea și să scape de pretinsele datorii. Tofilat susține că cifra de 8,6 milioane de dolari propusă de Chișinău pentru a fi achitată concernului rus este preliminară, deoarece mai sunt episoade care trebuie investigate și documentate. Potrivit lui, această cifră ar putea fi diminuată deoarece există probe potrivit cărora Gazprom și Tiraspoltransgaz au umflat intenționat cheltuielile întreprinderii din stânga Nistrului. Potrivit expertului, problema datoriilor ar putea fi rezolvată acționând Gazprom-ul în judecată, iar auditul datoriilor trebuie să stea la baza pretențiilor pe care Republica Moldova la va înainta concernului rus.
Editorialistul portalului deschide.md Iulian Chifu scrie că evoluția rampantă, accelerată de declanșarea războiului, a reintegrării regiunii transnistrene în Republica Moldova, vine cu un risc major, acela al nevoii de a reintegra peste noapte regiunea separatistă, odată ce-și pierde orice sursă de funcționare bugetară. În cazul sistării aprovizionării cu gaz din Rusia, modelul de supraviețuire actual al regiunii separatiste dispare, iar Republica Moldova va trebui să asigure serviciile de bază către populație și să construiască un model economic integrat funcțional, ceea ce nu se poate realiza peste noapte. Potrivit analistului, autoritățile legitime de la Chișinău știu că nu pot să suporte financiar procesul de reintegrare și notează că resursele care astăzi vin de la statele Occidentale democratice, cu precădere de la UE, trebuie să fie baza acestei evoluții de reintegrare.
Ziarul Expresul din Ungheni publică un editorial semnat de Lucia Bacalu, care observă că deși consiliile locale sunt un fel de parlamente în miniatură, angajații primăriilor sunt cei care ticluiesc proiecte de decizii, iar consilierii locali, plini de importanță, vin la ședințe cu „torba” plină de pretenții și întrebări. Autoarea notează că are senzația că marea majoritate a consilierilor locali, inclusiv cei care au la activ două sau trei mandate, nu știu care le este menirea și că ar pica testul cu întrebări ce țin de buget, de achiziții publice, de legislația în vigoare. În schimb, își cunosc foarte bine drepturile și le vociferează, de fiecare dată, pe un ton grav, de șefi. Lucia Bacalu se întreabă pe final, în contextul apropiatului scrutin local, ce alegem în continuare? Consilieri gălăgioși, care nu au idee cum se elaborează un proiect de decizie sau încercăm să trimitem în consiliile locale persoane mai școlite.
