Revista presei internaționale: Întâlnirea președinților Rusiei și Coreei de Nord la Vladivostok; Eforturile Ucrainei de a obține din partea occidentului noi tipuri de armament
Întâlnirea de la Vladivostok a președintelui rus Vladimir Putin cu liderul nord-coreean Kim Jong Un continuă să țină cap de afiș în presa internațională. Mai multe publicații comentează declarațiile făcute de Putin cu o zi înaintea întrevederii și estimează impactul pe care l-ar avea o cooperare mai strânsă între Rusia și Coreea de Nord pentru securitatea internațională.

Cei mai izolați lideri ai lumii, Vladimir Putin și Kim Jong Un, se întâlnesc la Vladivostok pentru a discuta despre o cooperare mai strânsă între Rusia și Coreea de Nord, scrie The Washington Post. Potrivit publicației americane, cele mai importante probleme abordate vor fi cele legate de armament, forța de muncă și aprovizionarea cu alimente. Și aceasta nu este o coincidență deoarece Coreea de Nord și Rusia au un scop comun – să limiteze influența Statelor Unite în Asia, remarcă The Washington Post. Rusia vrea să obțină muniții, sisteme de artilerie și lansatoarele de rachete, care pot crește eficiența trupelor sale, notează ziarul american și amintește că Phenianul a moștenit un arsenal mare de arme de acest fel încă din epoca sovietică. Pe de altă parte, Kim Jong-un caută sprijinul Rusiei pentru a-și dezvolta propriile tipuri arme și economia, explică The Washington Post. Astfel, întâlnirea dintre Kim Jong-un și Vladimir Putin are o semnificație geopolitică enormă și o influență asupra dinamicii evenimentelor din regiune. Ambele părți au propriile interese și motivații pentru cooperare, care pun în gardă comunitatea internațională. Marile temeri sunt legate de o posibilă adâncire a tensiunilor geopolitice ce ar putea avea impact asupra securității internaționale, conchide The Washington Post .
Între timp, presa suedeză relatează despre eforturile Ucrainei de a obține din partea occidentului noi tipuri de armament care ar ajuta-o să-și elibereze teritoriul de sub ocupația rusă. Postul Sveriges Radio Ekot transmite că Suedia e dispusă să livreze Ucrainei propriile avioane de luptă Gripen. Guvernul de la Stokholm ar putea trimite până la 18 avioane de acest tip, însă răspunsul final ar urma să fie anunțat în noiembrie. Conducerea țării vrea să evalueze mai întâi capacitățile de apărare ale Suediei și perioada în care ar putea înlocui aeronavele pe care ar urma să le furnizeze Ucrainei, transmite același post suedez de radio.
Putin spune minciuni mai mari decât Ministerul rus al Apărării despre pierderile militare ale Ucrainei, titrează publicația Meduza, declarată agent străin în Rusia. Publicația subliniază că în timpul Forumului Economic de la Vladivostok președintele rus a afirmat că în cele trei luni de contraofensivă ucrainenii ar fi pierdut aproape 18 mii de tancuri și alte vehicule blindate. Meduza notează că Putin a anunțat date neverificate fără să precizeze de unde le-a obținut. Publicația atrage atenția că cifrele prezentate s-au dovedit a fi și mai umflate decât cele din raportul Ministerului rus al Apărării publicat cu o zi mai devreme. Meduza amintește că potrivit raportului, într-un an și jumătate de război Ucraina ar fi pierdut în total peste 11 mii de tancuri și alte vehicule blindate, cu 6 mii mai puțin decât numărul blindatelor ucrainene care potrivit lui Putin, ar fi fost distruse doar în perioada contraofensivei.
Necesitatea încheierii războiului ruso-ucrainean e principala temă ce va fi discutată azi, la Beijing, de trimisul Papei de la Roma cu reprezentanți ai guvernului chinez, informează La Repubblica. Potrivit ziarului italian, cardinalul Zuppi se va întâlni cu „înalții oficiali chinezi” inclusiv cu prim-ministrul Li Qiang în încercarea Vaticanului de a depune noi eforturi pentru încheierea păcii. La Repubblica amintește că trimisul Papei a mers deja la Kiev și Moscova în iunie și în Statele Unite în iulie, însă vizitele s-au încheiat fără vreun rezultat. Mai mult, subliniază publicația italiană, Kievul a criticat îndemnurile repetate ale Papei la pace, în condițiile în care Rusia refuză să-și retragă armata din Ucraina înaintea încheierii unui eventual armistițiu.