Corespondență Bruxelles// Supraveghere și pedeapsă potrivit Consiliului Europei: tot mai mulți deținuți pe continent
Rata europeană a încarcerărilor a crescut după suprimarea măsurilor de izolare din cauza Covid-19: rata mediană a încarcerării a crescut cu 2,3% în țările care depășesc un milion de locuitori, potrivit Consiliului Europei și Statisticilor Penale Anuale ale Europei privind Populațiile Penitenciare, care prelucrează datele culese în anul 2022.
Administrațiile penitenciare din Bulgaria (-8%), Estonia (-6,3%) și Germania (-5,5%) sunt singurele trei care au raportat o scădere semnificativă a ratelor de încarcerare pentru anul analizat: 2022.
În același timp, 16 țări au cunoscut o creștere substanțială: Slovenia (+23%), Finlanda (+15%), Franța (+15%), Irlanda de Nord (Marea Britanie) (+13%), Muntenegru (+12%), Croația (+10%), Turcia (+9,2%), Suedia (+8,2%), Albania (+8,2%), Ungaria (+7,9%), Armenia (+7,9%), Letonia (+7,3%), România (+6,5%), Polonia (+6,1%), Macedonia (+5,8%) și Danemarca (+5,5%). În alte 24 de administrații penitenciare, ratele populației penitenciare au rămas stabile.
În anul analizat precedent, din ianuarie 2020 până în ianuarie 2021, totalul încarcerării europene scăzuse din cauza scăderii criminalității stradale în contextul restricțiilor de circulație în timpul pandemiei, încetinirii sistemelor judiciare și implementării schemelor de eliberare în unele țări.
Europa închisorilor: Moldova, România: în media „populației carcerale” europene
Despre condițiile de detenție în închisorile țărilor membre redactează și Consiliul Europei un raport anual. În general, în aceste rapoarte Moldova și România se arată a se situa în media „populației carcerale” din Europa. An după an, în clasamentul făcut de Consiliul Europei, în frunte se află Rusia (care a fost exclusă din Consiliu după invadarea Ucrainei), iar la coadă Islanda.
Moldova a fost deja semnalată, în 2012, de pildă în legătură cu anumite tratamente degradante la care ar fi supuși deținuții. Remarcile au fost reluate în raportul din 2017.
În 2011, iarăși, Consiliul Europei mai criticase Moldova pentru brutalitatea poliției, torturile constatate deseori în timpul interogatoriilor și folosirea sistematică a cătușele la arestări.
Atunci când se consideră cifrele absolute, însă, Moldova și România se situează în categoria de mijloc a frecvenței carcerale. Luând drept criteriu numărul de deținuți în închisori la fiecare 100 de mii de locuitori se constata diferențe extreme de la un capăt la altul al țărilor Consiliului Europei (Consiliul Europei are 46 de țări membre, după ce Rusia a fost exclusă). Deși a fost exclusă, campioana absolută rămâne Rusia, cu aproape 600 de deținuți la fiecare 100.000 de locuitori. Țara cu cei mai putini deținuți este Islanda, cu mai puțin de 50 la 100.000.
În cazul Moldovei, cu 220 de deținuți la suta de mii de locuitori (față de media europeană de 115) trebuie precizat că anchetele și statisticile Consiliului Europei privesc doar închisorile din Moldova propriu-zisă, nu și pe cele din Transnistria. Acolo situația este total diferită, pentru că dacă în Moldova numărul deținuților rămâne în media europeană, în Transnistria el este aproape de cel din Rusia, fiind de 508 deținuți la 100 de mii de locuitori.
Rusia este de altfel un caz aparte în chestiunea sistemului penitenciar, în măsura în care cei un milion și jumătate de deținuți ruși - cifră depășită doar de Statele Unite și China - se află în majoritate nu în închisori - numărul închisorilor propriu-zise fiind de fapt mic în Rusia - ci în lagăre de muncă forțată. Rata sinuciderilor
Rata sinuciderilor reprezintă, peste tot, cam un sfert din totalul morților în închisoare. La fel, media europeană a cheltuielilor pe cap de deținut și pe zi este de 50 euro, însă asta variază, desigur, enorm de la o țară la alta. În ciuda crizei economice actuale, sectorul construirii închisorilor pare, însă, a fi în plină expansiune. În Marea Britanie, de pildă, guvernul urmărește extinderea rețelei de penitenciare, având în vedere și avantajele economice pe care le-ar aduce activitatea de construcții din acest sector.
Aglomerația din penitenciare
Aglomerația în penitenciare este atât de mare în Belgia, încât guvernul a decis să închirieze permanent spațiu în închisori olandeze, unde multe celule sunt goale. Aproape 10.000 de deținuți se îngrămădesc în închisorile belgiene pe 8.400 de paturi. Guvernul caută, așadar, ca prin construirea de noi închisori să ajungă la un total de 10.000 de paturi. Belgia a propus sa închirieze 300 de celule in Olanda. Scoția închiriază deja celule în penitenciarele olandeze. Olanda a oferit Belgiei spațiu pe câteva din închisorile sale plutitoare, amenajate pe vapoare speciale.
Observatorul Internațional al Închisorilor, o organizație creată în 1990, care militează pentru respectarea drepturilor deținuților și care publică periodic rapoarte și studii despre condițiile de detenție în închisorile lumii, remarca recent că, dacă este adevărat ca prin construirea de noi închisori s-ar ajunge teoretic la o descongestionare a penitenciarelor suprapopulate, în schimb obsesia securitară pare să le creeze deținuților care vor fi transferați în noile închisori condiții de detenție mult mai dure decât în închisorile îmbătrânite de astăzi, în special în ceea ce privește posibilitatea de a se deplasa în interiorul penitenciarului.
AUTOR: Dan Alexe
