Revista presei: Vizita la Chișinău a Secretarului general adjunct al NATO; Trageri din arme de foc în blocuri de locuit în Râbnița
Trageri din arme de foc în blocuri de locuit în Râbnița și vizita la Chișinău a Secretarului general adjunct al NATO – sunt printre subiectele presei, pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
Zona de securitate informează că la ședința Comisiei Unificate de Control, de joi, partea transnistreană a confirmat anunțul părții moldovene că, pe 7 septembrie, la Rîbnița, în cadrul unor așa-zise antrenamente ale structurilor de forță transnistrene cu utilizarea muniției de luptă s-au produs trageri în blocuri de locuit. Confirmând incidentul, despre care a tăcut până acum, delegația de la Tiraspol, a spus că victime nu au fost înregistrate și că după o documentare suplimentară va prezenta Comisiei alte detalii. Incidentul a lăsat urme de gloanțe pe pereții unor blocuri de locuit, geamuri sparte și cel puțin trei apartamente avariate. Chișinăul dă asigurări că subiectul va rămâne în atenția Comisiei Unificate de Control pentru analiză și neadmiterea cazurilor de acest gen pe viitor.
Într-o emisiune la Jurnal TV, fostul vicepremier pentru reintegrare Alexandru Flenchea spune că incidente, ca cel de la Râbnița, se pot repeta cu o probabilitate foarte mare, atâta timp cât pe malul stâng al Nistrului se plimbă nestingherit militari înarmați cu arme de foc. În situația unui conflict nerezolvat și în situația în care în stânga Nistrului sunt mii de oameni în uniforme și cu arme de foc, inclusiv în zona de securitate, asemenea incidente sunt inevitabile și, mai devreme sau mai târziu, cineva, din păcate, va muri, spune Flenchea. Potrivit lui, singura garanție este rezolvarea conflictului. Până atunci, avem un teritoriu necontrolat de autoritățile constituționale, dar dominat de un grup foarte mic de oameni care tratează acest teritoriu ca un SRL, ca o sursă de venituri, iar pentru perpetuarea acestei stări, au nevoie de oameni înarmați, de militari, de milițieni, de așa-numita „armată transnistreană” sau militari ruși.
Într-o emisiune la Radio Chișinău, analistul politic Ion Țăbîrță comentează vizita la Chișinău a secretarului general adjunct al NATO, Mircea Geoană, și spune că aceasta sporește vizibilitatea Alianței în Republica Moldova și trebuie înțeleasă ca o intensificare treptată a relațiilor cu blocul Nord-Atlantic. Potrivit analistului, relația bilaterală este încă timidă, guvernarea de la Chișinău refuzând, din motive neclare, să-și asume în totalitate mesajul pro-NATO. Pe lângă plus valoarea politică a vizibilității NATO, care este foarte necesară în Republica Moldova, mai ales în contextul unui război în vecinătate, această vizită va avea și o componentă tehnică, despre care se cunoaște mai puțin, spune Tăbîrță și admite o aprofundare a dialogului politic dintre Repubica Moldova și NATO, în perioada imediat următoare.
Radio Moldova relatează că vizita secretarului general adjunct al NATO, Mircea Geoană, are o semnificație deosebită în contextul actual de securitate și reconfirmă sprijinul pe care Alianța Nord-Atlantică îl oferă Republicii Moldova. Potrivit comentatorului politic de la București, Laurențiu Pleșca, oficialul NATO a transmis un mesaj de îndemn la calm, spunând că Republica Moldova și România nu sunt amenințate direct de Rusia și că atacuri care se întâmplă la porturile dunărene din Ucraina nu vizează neapărat infrastructura României sau a Republicii Moldova. Acesta a transmis însă un mesaj tranșant și Federației Ruse, cel că „umbrela de apărare” a NATO acoperă și Republica Moldova, spune comentatorul, care face trimitere și la declarațiile președintelui României, Klaus Iohannis, care a spus că România va fi alături de Republica Moldova în orice scenariu posibil.
Editorialistul Gazetei de Chișinău Mircea V. Ciobanu scrie despre cultură noastră și război și face trimitere la recente sondaje de opinie în care observă că cetățenii noștri „proeuropeni” declarați, nu se pot dumeri într-o chestiune mai mult decât limpede: Putin și anturajul său sunt agresorii care au invadat Ucraina și care ne amenință și pe noi. Editorialistul se arată nedumerit de ce noi nu simțim această amenințare, din moment ce este tot mai limpede că în contextul nestabil de azi doar o alianță militară puternică ar putea să ne garanteze pacea și un viitor sigur. Numai integrarea în Uniunea Europeană nu e o garanție. Doar NATO e garanția, fie prin integrare în paralel cu aderarea la UE, fie, în condițiile de forță majoră, prin reunire cu România. Acest lucru trebuie să se producă fără isterici, fără fanatism, calculat, în rațiunile culturii pe care am acumulat-o. Realitatea.md publică apelul Coaliției pentru Alegeri Libere și Corecte care îndeamnă instituțiile statului, organele electorale și concurenții electorali să depună eforturi pentru ca perioada electorală și campania pentru alegerile locale să aibă loc într-o manieră corectă, fără încălcări, astfel încât alegerea cetățeanului să fie reflectată corect în noile administrații locale. Coaliția precizează că de la începutul perioadei a constatat deja un șir de abateri, între care: desemnarea (anunțarea) candidaților înainte de termenul legal; activități de promovare a potențialilor candidați înainte de startul oficial al campaniei; utilizarea ilicită a resurselor administrative și utilizarea resurselor financiare de proveniență îndoielnică pentru promovarea unor potențiali concurenți electorali / candidați care ar avea legătură cu formațiunea declarată neconstituțională.
Într-un podcast al Europei Libere, ministrul Afacerilor Interne, Adrian Efros, declară că incidentul armat de pe Aeroportul Internațional Chișinău, din 30 iunie, s-a produs pe fundalul unei „erori de sistem” la nivel strategic și operațional. Ministrul spune că au existat mai multe „nuanțe” care au condus la deznodământul tragic de pe aeroport, inclusiv faptul că planurile de contingență și cel de intervenție ale structurilor de forță nu au fost verificate pentru a fi aplicate în situații de criză. La fel, și-a jucat rolul și deficitul de polițiști de frontieră pe aeroport, deficit care depășește 37%. Potrivit lui Adrian Efros, faptul că atacatorul nu a reușit să ia ostatici se datorează unui echipaj al Inspectoratului de Securitate Publică, care, fiind în zona de ieșire a aeroportului, a intervenit prompt.
Postul TV Nord din Bălți publică un reportaj din Trifănești, raionul Florești, satul natal al regretatului Mircea Snegur, primul președinte al Republicii Moldova, care s-a stins din viață pe 13 septembrie, la vârsta de 83 de ani. În biblioteca gimnaziului care-i poartă numele, reporterii au stat de vorbă cu bibliotecare Nina Slimovschi, verișoara lui Mircea Snegur. Era un om de o raritate, care găsea cuvinte pentru fiecare consătean, spunea aceasta. Ultima dată s-au întâlnit când Gimnaziului i s-a conferit numele „Mircea Snegur”. Pășea pragul cu lacrimi în ochi, își amintește bibliotecara. Avem o pierdere enormă, nu doar pentru localitate, dar și pentru toată Republica Moldova. Dumnealui a făcut fapte bune pentru toată țara, dar n-a uitat nici de baștină, unde a contribuit la infrastructură, inclusiv a ajutat la construirea bisericii creștine, spune primarul Vitalie Boico. În casa în care a crescut Mircea Snegur locuiește acum un nepot de-al său. Strada, de câțiva ani, îi poartă numele fostului președinte. Sătenii au doar cuvinte de laudă despre familia Snegur.
TVR Moldova îl citează pe analistul politic Ion Tăbîrță spunând că Mircea Snegur rămâne în istorie drept președintele independenței. Deși făcea parte din vechea nomenclatură de atunci, a trecut de partea părții intelectuale, culturale, naționale, care pleda pentru revenirea la acele valori naționale, de care a fost privat acest teritoriu în perioada sovietică. Pe lângă faptul că a fost politician, el a fost și om. A fost un om de stat și a jucat un rol foarte important în istoria apariției acestui stat, deși au fost și greșeli, momente controversate cum ar fi războiul din Transnistria, afirmă Ion Tăbârță. Fostul Secretar General de Stat al Ministerului Apărării, Radu Burduja, spune că controversele din perioada războiul de pe Nistru, inclusiv modul cum au fost încheiate atunci înțelegerile, nu pot fi comentate pentru că nu se știe prea bine contextul și ce presiuni ar fi fost exercitate asupra primului președinte, cel care ne-a rupt de Uniunea Sovietică și a participat direct la constituirea statului Republicii Moldova.
