Revista presei internaționale: Semnalele de alarmă trase de mai mulți lideri occidentali cu privire la pericolul unui război îndelungat; Noua criză a migranților care s-a abătut asupra Italiei
Presa internațională își concentrează atenția asupra semnalelor de alarmă trase de mai mulți lideri occidentali cu privire la pericolul unui război îndelungat al Rusiei împotriva Ucrainei. În vizorul publicațiilor europene e și noua criză a migranților care s-a abătut asupra Italiei după ce mii de africani au traversat Marea Mediterană și au sosit pe insula Lampeduza. Lidia Petrenco a răsfoit ziarele internaționale și ne oferă detalii.
Lumea trebuie să se pregătească pentru un război îndelungat în Ucraina. E semnalul de alarmă tras de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-un interviu cu grupul media german Funke. „Toți ne dorim o pace rapidă, dar în același timp trebuie să recunoaștem că dacă președintele Ucrainei Volodymyr Zelenskyy și ucrainenii ar înceta să mai lupte, țara lor nu va mai exista,” susține Stoltenberg. În același interviu, Secretarul General al NATO își exprimă convingerea că singura soluție de pace ar fi ca Rusia să depună armele.
Referindu-se la creșterea cheltuielilor suportate de țările europene pentru înarmarea Ucrainei, Stoltenberg a amintit că în timpul Războiului Rece sumele alocate pentru apărare reprezentau până la patru procente din producția economică. „Am făcut-o atunci și trebuie să o facem din nou astăzi”, a îndemnat Stoltenberg, menționând că în țara sa natală, Norvegia, cheltuielile pentru apărare nu au ajuns la ținta de două procente - angajament asumat de către fiecare stat membru al Alianței Nord-Atlantice. Stoltenberg a adăugat că în perioada în care a fost premier al Norvegiei (n.r. anii 2000- 2001 și 2005-2013), și-a dat seama „cât de dificil este să aloci mai mulți bani pentru apărare atunci când sunt necesare cheltuieli mai mari pentru sănătate, educație sau infrastructură”.
Asupra pericolului unui război îndelungat al Rusiei împotriva Ucrainei avertizează și președintele Finlandei Sauli Niinisto. Într-un interviu acordat publicației New York Times, el îndeamnă țările europene să nu ignore riscul escaladării conflictului militar ruso-ucrainean și nici pericolul folosirii armelor nucleare. "Suntem într-o situație foarte sensibilă. Chiar și lucrurile mărunte pot schimba situația și, din păcate, în rău. Acesta este riscul unui război de amploare. Riscul folosirii armelor nucleare este enorm", spune Niinisto citat de New York Times. Anume pericolul aplicării armei nucleare de către Rusia determină Statele Unite și Germania să fie foarte precaute atunci când vine vorba de a furniza Ucrainei rachete cu rază lungă de acțiune, subliniază președintele Finlandei. New York Times amintește că președintele Statelor Unite Joe Biden a discutat cu omologul său finlandez despre agresiunea militară a Rusiei și despre președintele acesteia Vladimir Putin, cu care Niinisto s-a întâlnit de mai multe ori. În vizorul presei internaționale e și criza provocată de noul val de migranți din Africa ajunși pe insula italiană Lampeduza. "În joc este viitorul Europei", titrează La Stampa, citând-o pe șefa guvernului italian, Giorgia Meloni, care a vizitat insula împreună cu președintele Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen. Ambii oficiali au chemat țările europene să se implice în gestionarea fluxurilor de migranti, notează ziarul italian, amintind că planurile autorităților de a construi o nouă tabără de corturi a provocat proteste ale unor locuitori din Lampedusa. La Stampa notează că problema va fi abordată azi, la Roma, de către un Consiliu de Miniștri extraordinar.
Italia este supusă unei presiuni nesustenabile, iar premierul Giorgia Meloni face eforturi pentru a împiedica ambarcațiunile care traverează Marea Mediterană și se îndreaptă spre țărmurile italiene, scrie BBC. Publicația Le Figaro, îl citează pe purtătorul de cuvânt al guvernului francez, potrivit căruia, Franța este gata să ajute Italia sa facă față unui flux de peste 8.000 de migranți veniți din Africa. Oficialul de la Paris a subliniat că Franța și Europa în ansambu, nu îi poate primi pe toți, însă sunt oameni care vor putea rămâne în UE, pentru că sunt în pericol în țara din care vin. Totuși nu ar trebui lăsată impresia că ușile hexagonului vor fi larg deschise pentru oricine, semnalează publicația franceză. În timp ce executivul de la Paris e gata să-și manifeste solidaritatea, Italia este cea care se va ocupa de procesarea cererilor de azil înainte de repartizarea migranților în diferite țări, așa cum prevede regulamentul de la Dublin, conchide Le Figaro.
„Efectul Lampedusa sau modul în care sunt create politicile de migrație represive”, titrează Liberation. Prin concentrarea migranților în hotspot-uri aflate adesea pe insule mici, statele europene pun în aplicare un management inuman și ineficient al migrației, contradictoriu cu unele dintre obiectivele lor, subliniază ziarul francez. În ultimele zile, mica insulă Lampedusa din Sicilia a văzut sosind pe teritoriul său mai mulți migranți decât numărul localnicilor, notează Liberation. De fiecare dată când apar asemenea crize în Europa, reprezentanții politici pornesc într-o cruciadă: pentru a-și crește capitalul electoral, folosesc o retorică războinică făcând apel la închiderea frontierelor. Se apropie alegerile europene, iar retorica anti-migrație este o oportunitate pentru ei de a depăși potențialii concurenți de dreapta.
