Revista presei: Sistemul moldovean de transport al gazelor gestionat de Vestmoldtransgaz; Șeful poliției de frontieră, singurul bănuit în dosarul atacului de pe Aeroport
Sistemul moldovean de transport al gazelor gestionat de Vestmoldtransgaz, șeful poliției de frontieră, singurul bănuit în dosarul atacului de pe Aeroport și nevoia coagulării forțelor pro-UE în locale - sunt printre subiectele presei naționale, pe care le trece în revistă Alla Ceapai.

Radio Chișinău informează că, începând de azi, Transgaz România, prin subsidiara sa din Republica Moldova, Vestmoldtransgaz, începe să opereze sistemul Republicii Moldova de transport al gazelor. Directorul Transgaz România, Ion Sterian, declară că este primul pas important în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova și că preluarea rețelelor de transport al gazelor va însemna mai multă securitate energetică pentru întreaga țară. El promite că în următorii cinci ani vor fi făcute investiții în modernizarea rețelelor, că se va accelera ritmul de racordare a localităților la gaze atât pentru consumatorii casnici, cât și pentru cei industriali și va crește gradul de securitate în aprovizionare cu gaze pentru iarna viitoare și pentru anii următori.
Newsmaker.md informează că șeful Poliției de Frontieră Rosian Vasiloi este singurul bănuit în dosarul penal al atacului sângeros de pe Aeroportul Chișinău, din 30 iunie. Într-un răspuns la o solicitare de informații a jurnaliștilor, Procuratura Generală notează că în cadrul cauzei penale, pornită în temeiul bănuielii rezonabile de comitere a infracțiunii neglijență în serviciu, au fost audiați martori și ridicate documente relevante. Se mai precizează că în calitate de bănuit a fost recunoscută și audiată o singură persoană, fără a i se indica numele. Răspunsul Procuraturii a fost recepționat după ce șeful Poliției de Frontieră Rosian Vasiloi a anunțat că a fost recunoscut în calitate de bănuit în dosarul atacului de pe Aeroport. Vasiloi a precizat că deși procurorul care investighează cazul nu a cerut suspendarea sa din funcție, el va solicita concediu neplătit pentru o perioadă de 30 de zile, după ce va prezenta organului de urmărire penală un raport detailat privind cele întâmplate.
Într-un editorial pe agora.md analistul politic Laurențiu Pleșca subliniază, în contextul celor trei rânduri de alegeri care urmează – locale, prezidențiale și parlamentare - necesitatea coagulării forțelor pro-europene, de dragul vectorului european. Potrivit lui, alegerile locale din 5 noiembrie par a fi cele mai subestimate. Partidele pro-europene încă nu au realizat că acestea, fiind primele, au o importanță deosebită. Un eșec la alegerile locale ar funcționa ca un efect „domino” și ar duce la declin în celelalte alegeri. Dacă întreaga hartă a țării va fi împânzită de primari loiali intereselor Federației Ruse, atunci situația din țară poate fi ușor scăpată de sub control și ar putea duce la un adevărat haos la nivel local, care s-ar extinde cu certitudine și la nivel central, explică analistul. El recomandă forțele politice de dreapta, pro-europene, să înainteze candidați comuni la nivel local pentru a arăta electoratului că în ciuda disensiunilor partidele care au ca scop principal apropierea de Uniunea Europeană sunt mature, responsabile și pot găsi un numitor comun.
Într-o emisiune la Radio Moldova, șeful CNA, Iulian Rusu, a declarat că neînțelegerile care au existat anterior între instituția pe care o conduce și Procuratura Anticorupție au fost depășite și că în prezent se atestă o conlucrare între ofițerii și procurorii ambelor instituții și eforturi consolidate din partea acestora pentru a livra rezultatele așteptate în societate. „Colegii investigatori și ofițerii de urmărire penală lucrează cot la cot cu procurorii, avem dosare interesante în lucru... Am așteptări că vom livra în scurt timp rezultate frumoase”, a spus Iulian Rusu. În luna mai, în plenul Parlamentului, șeful CNA acuza procurorii că nu oferă sprijinul necesar, iar în unele cazuri dispun încetarea cauzelor penale fără explicații. Procuratura respins acuzațiile spunând că acestea sunt lipsite de raționament legal.
Editorialistul Ziarului Național Nicolae Negru notează că ideea extinderii Uniunii Europene denotă o schimbare radicală în relațiile ei cu Rusia. Bruxelles ne-a ținut treizeci de ani în afară, pentru a nu supăra Moscova, respectând de facto pretinsa „sferă de influență” a Rusiei. Acum UE schimbă macazul, promițând nu numai să ne deschidă ușa, ci și să ne ajute să ne desprindem de îmbrățișarea sufocantă, energetică, economică, a „fratelui mai mare”, luându-ne sub protecția europeană până la aderare. Deși mai e până ne depărtăm la o distanță sigură de Rusia, primii pași au și fost făcuți, cu ajutorul UE, SUA și, firește, al României, de care depinde „conectarea” și menținerea funcțiilor vitale ale statului moldav în condiții de șantaj energetic. Pe de cealaltă parte, editorialistul observă că ideea integrării europene a Republicii Moldova este contrapusă tot mai vehement ideii unioniste, pentru a se băga zâzanie primejdioasă între unioniști și proeuropeni și atenționează că nu toți o fac dezinteresat.
Într-un articol de opinie pe ipn.md Victor Pelin amintește că cel de al Doilea război mondial, început de Hitler și Stalin, în septembrie 1939, a stat la chemarea istoriei de a constitui Uniunea Europeană. Destrămarea URSS a stat la baza altei chemări a istoriei – extinderea UE în câteva etape. Actualmente, invazia rusească în Ucraina provoacă încă o chemare a istoriei, care ar trebui să contribuie la completarea UE. Iar cetățenii Republicii Moldova, în noul ciclu electoral, vor avea de ales ce își doresc mai mult – să dea ascultare chemării istoriei sau să se alăture regimurilor despotice în care puterea dictatorială se transmitea prin ereditate sau de la un clan corupt către altul.
Într-o emisiune la TVR Moldova, analistul de politică externă Mihai Isac spune că modelul cipriot de rezolvare a diferendului transnistrean poate servi un exemplu pentru integrarea europeană Republicii Moldova. Autoritățile moldovene pot adopta niște măsuri legislative care să permită securizarea liniei administrative, dar nu în mod permanent, și să faciliteze accesul cetățenilor din stânga Nistrului pe teritoriul controlat de autoritățile constituționale. Localitățile din zona de securitate ar beneficia de proiecte sprijinite de bani europeni, s-ar crea și o astfel de măsură de securizare a acestei linii care desparte administrativ cele două regiuni, ar oferi și un sentiment de securitate și pentru celelalte state europene pentru că ar permite ușor accesul inclusiv în spațiul Schengen pentru R. Moldova.
TV8.md o citează pe președinta comisiei parlamentare juridice Olesea Stamate recunoscând că filtrul creat de autorități în vederea excluderii din sistem a judecătorilor și procurorilor corupți nu este unul perfect și că în justiție ar putea rămâne și oameni obișnuiți să ia mită. Stamate precizează însă că evaluarea externă judecătorilor și procurorilor este unica soluție pentru curățarea sistemului. Ea spune că procesul de evaluare durează mai mult decât și-ar fi dorit guvernarea, dar acesta rămâne cel mai eficient instrument de reformare a justiției. Comisia pre-vetting de evaluare și-a început activitatea în aprilie 2022. S-a reușit votarea unui nou CSM, dar care mai are locuri vacante. Evaluarea s-a soldat cu 21 de judecători și procurori care nu au trecut testul, dar s-au ales cu anularea deciziilor prin hotărârile CSJ, comisia urmând să le reevalueze. Între timp, nu s-a reușit votarea noilor membri în CSP, adunarea lor generală fiind amânată până la re-evaluarea procurorilor respinși.
Ziarulnational.md informează că Biroul politici pentru reintegrare confirmă că, în ultima perioadă, tot mai mulți șoferi care conduc mijloace de transport cu plăcuțe de înmatriculare eliberate de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova sunt amendați de forțele separatiste de la Tiraspol, atunci când merg peste Nistru, pentru că nu au asigurare obligatorie de răspundere civilă auto transnistreană. Tiraspolul răspunde astfel la obligarea șoferilor din regiunea transnistreană de a avea asigurări RCA emise de companii licențiate conform legislației Republicii Moldova. Instituția susține că înscrisurile emise de către așa-zisele autorități transnistrene „sunt ilegale” și „pasibile de răspundere juridică corespunzătoare, urmare a sesizării organelor de drept abilitate”.