Revista presei internaționale: Condițiile în care se va desfășura Adunarea Generală a Națiunilor Unite; Măsurile guvernului de la Roma împotriva crizei migranților
Cele mai multe publicații internaționale scriu despre condițiile în care se va desfășura Adunarea Generală a Națiunilor Unite, care începe azi la New York. Presa europeană analizează în special măsurile guvernului de la Roma împotriva crizei migranților care a luat din nou amploare în ultimele zile. Lidia Petrenco a răsfoit presa internațională și ne oferă amănunte.
Adunarea Generală a Națiunilor Unite, care începe azi la New York, se va desfășura în absența unor importanți lideri mondiali, scrie New York Times. Publicația subliniază că dintre liderii celor cinci state membre permanente ale Consiliului de Securitate doar președintele american Joe Biden va fi prezent la reuniune. Vor lipsi nu doar liderii Chinei și Rusiei, ci și cei ai țărilor aliate Statelor Unite, președintele Franței Emmanuel Macron și premierul britanic Rishi Sunak fiind preocupați de propriile agende, notează ziarul. Potrivit New York Times, în pofida prezenței la eveniment a președintelui Ucrainei, Volodymyr Zelenskyy, problema războiului ruso-ucrainean nu va domina agenda reuniunii precum s-a întâmplat anul trecut. Publicația americană anticipează că din cauza diviziunilor geopolitice, tema Ucrainei va fi umbrită de abordarea altor probleme la cererea insistentă a națiunilor „sudului global” - un grup informal de țări subdezvoltate sau în curs de dezvoltare. Acestea sunt frustrate că lumea acordă toată atenția războiului din Ucraina și mai puțin crizelor umanitare din țările sărace, spun diplomați americani citați de New York Times.
„Răspunzând acestor solicitări, ONU a programat discuții privind modalitățile de a ajuta țările sărace să atingă obiectivele de dezvoltare ale ONU privind prosperitatea, sănătatea, dezvoltarea, educația și egalitatea de gen. Alte teme abordate la reuniune vor fi cele legate schimbările climatice și reducerea datoriilor suverane”, scrie ziarul. New York Times constată că absența liderilor unor importante țări de la Adunarea Generală riscă să slăbească instituția. Diverse agenții ale ONU continuă să fie principalii furnizori mondiali de ajutor umanitar. Dar, pe măsură ce războiul din Ucraina face ravagii, iar în Africa au avut loc o serie de lovituri militare de stat, rolul ONU ca negociator și mediator a fost în mare parte marginalizat. ”Consiliul de Securitate, conceput pentru a fi o forță majoră care să asigure pacea și stabilitatea, nu a fost în stare să rezolve aceste probleme, fiind paralizat de diviziunile dintre membrii săi care dețin drept de veto”, conchide New York Times.
Joe Biden ar urma să ceară la New York extinderea Consiliului de Securitate al ONU pentru a diminua influența Rusiei și Chinei. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe John Kirby a făcut aceste dezvăluiri pentru jurnaliștii de la The Telegraph, înaintea Adunării Generale a Națiunilor Unite. Ziarul scrie că Biden face eforturi pentru a include cinci sau șase noi membri permanenți în Consiliul de Securitate, inclusiv India, Brazilia, Germania și Japonia. The Telegraph subliniază că Biden vrea să atragă noi membri în Consiliu, fără a li se oferi inițial drept de veto.
Agenția de presă Reuters comentează anunțul președintelui brazilian Lula da Silva privind intenția sa de a se întâlni miercuri, la New York, cu omologul său ucrainean Volodymyr Zelenskyy. Această primă întrevedere tete-a-tete a celor doi șefi de stat, ar putea fi un semn de detensionare a relațiilor dintre Brazilia și Ucraina, admite Reuters. Agenția de presă amintește că după ce în ianuarie a revenit la putere în Brazilia, Lula da Silva a pledat mereu pentru găsirea unei soluții de pace în războiul ruso-ucrainean, însă a ignorat condiția Ucrainei privind retragerea trupelor ruse de pe teritoriul ei suveran. Mai mult, președintele Braziliei a declarat că atât Rusia, cât și Ucraina, ar fi vinovate de declanșarea conflictului militar - afirmație care a stârnit reacții dure din partea Kievului.
Presa europeană își focalizează atenția asupra crizei provocate de noi valuri de migranți ilegali care vin din Africa traversând Marea Mediterană. Le Figaro încearcă să afle ce impact vor avea măsurile decise ieri de guvernul Italiei pentru a reduce afluxul de migranți. Ziarul amintește că după ce săptămâna trecută mii de migranți au ajuns pe mica insulă italiană Lampedusa, executivul de la Roma a decis să creeze mai multe centre de detenție pentru aceștia. Tot ieri, guvernul condus de Giorgia Meloni a hotărât să extindă până la un an și jumătate perioada maximă de detenție a migranților ilegali. Chiar dacă termenul de reținere a migranților ilegali înainte de expulzare a crescut de patru ori, specialiștii abordați de Figaro, sunt sceptici că măsurile guvernului vor descuraja simțitor sosirile migranților din Africa. ”Aceștia fug de situații mult mai grave decât cele cu care se confruntă aici, în Europa”, explică citat de Le Figaro, Alfonso Giordano, specialist în migrație și profesor la Universitatea Luiss din Roma.
Ziarul britanic The Guardian scrie că magnatul din domeniul tehnologiei Elon Musk a acuzat fundația lui George Soros că vrea să distrugă civilizația occidentală. Publicația precizează că Musk a preluat de fapt, mesajul unui utilizator al rețelei sale de socializare X, care a postat imagini cu migranți ce sosesc pe insula Lampedusa făcând referire la o pretinsă „invazie condusă de miliardarul George Soros” în Europa. „Organizația Soros pare să nu dorească nimic mai puțin decât distrugerea civilizației occidentale”, a scris la rândul său Elon Musk pe rețeaua sa X.
The Guardian amintește că Soros, om de afaceri și filantrop maghiar-american, a fost subiectul mai multor teorii ale conspirațiilor antisemite. Ziarul britanic notează că Fundația lui Soros ”Open Society Foundations”, sprijină grupuri ale societății civile, inclusiv organizații non-guvernamentale care se ocupă de siguranța și bunăstarea migranților, refugiaților și solicitanților de azil. Astfel, a devenit demult o țintă obișnuită a formațiunilor politice populiste. Musk a fost acuzat în mod repetat de apărători ai drepturilor omului că amplifică antisemitismul pe platforma sa socială – lucru pe care îl neagă, mai scrie The Guardian.
„Coșmarul s-a sfârșit”, titrează BBC referindu-se la eliberarea a cinci deținuți politici americani ținuți de mai mulți ani de zile în închisorile din Iran. Agenția britanică de presă subliniază că pentru a-și salva cetățenii, administrația de la Washington a fost nevoită să elibereze în schimb cinci iranieni deținuți în închisorile americane. Și asta nu e tot, remarcă BBC. Statele Unite au acceptat deblocarea unor fonduri iraniene în valoare de șase miliarde de dolari aflate în băncile din Coreea de Sud. BBC dezvăluie că tratativele dintre Washington și Teheren au fost anevoioase, iar acordul a fost încheiat după mai bine de un an și jumătate de negocieri indirecte mediate de Qatar. La Doha au avut loc cel puțin nouă runde de discuții complexe, susțin sursele BBC și precizează că delegațiile din Statele Unite și din Iran au fost cazate în hoteluri separate, discuțiile fiind intermediate de înalți oficiali din Qatar.
„Ambele părți au obținut beneficii într-o oarecare măsură”, spune într-un interviu acordat BBC Mehran Kamrava, profesor la Universitatea Georgetown din Qatar. Eforturile depuse pentru eliberarea cetățenilor americani poate îmbunătăți șansele electorale ale președintelui Joe Biden la alegerile prezidențiale din toamna anului viitor. La rândul său, Iranul își eliberează propriii cetățeni întemnițați în Statele Unite și obține acces la fondurile sale de șase miliarde de dolari blocate în Coreea de Sud, explică profesorul Kamrava. Sursele BBC implicate în procesul de gestionare a acestor bani spun că fondurile iraniene au fost deja deblocate și transferate pe conturi bancare din Qatar. Regimul de la Teheran ar intenționa să-i păstreze tot acolo urmând să-i folosească exclusiv pentru depășirea unor crize umanitare, susțin aceleași surse citate de agenția britanică de presă.
Bloomberg dezvăluie planurile Uniunii Europene privind aplicarea celui de-al 12-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei pentru invadarea Ucrainei. Jurnaliștii au discutat cu oficiali europeni și au aflat că primele propuneri privind noile măsuri punitive vor fi prezentate deja în octombrie. Potrivit diplomaților citați de Bloomberg, Uniunea Europeană ar putea transfera în sfârșit Ucrainei activele rusești înghețate pe teritoriul blocului comunitar. Publicația subliniază că un grup de state membre ale Uniunii, inclusiv Polonia și statele baltice, vor să meargă mai departe și să impună restricții asupra importului de gaz lichefiat rusesc și asupra furnizării serviciilor IT. Aceleași țări cer și restricții asupra sectorului nuclear al Rusiei, însă prea multe state membre se opun, scrie Bloomberg cu referire la surse din culisele diplomației europene.
