După Turcia, Ungaria blochează aderarea Suediei la NATO
Până acum, se credea că doar Turcia se opune, din motive de politică internă, intrării Suediei în Alianța Nord Atlantică — NATO. Suedia a făcut anul trecut o cerere oficială de aderare la NATO, împreună cu vecina sa Finlanda, care între timp a devenit membru al Alianței. Turcia blochează de la început candidatura Suediei, țară care adăpostește mulți refugiați kurzi pe care Ankara îi consideră teroriști.
Iată însă că și Ungaria — membră și în NATO și în UE— ridică acum obiecții în fața candidaturii Suediei. Președintele parlamentului a declarat duminică seara televiziunii de stat că Ungaria nu este sigură că trebuie să aprobe cererea Suediei de a adera la NATO, din pricina criticilor formulate de politicieni suedezi cu privire la deficitul democratic al Ungariei.
„Nu este sigur că noi trebuie să aprobăm această candidatură”, a declarat președintele parlamentului, László Kövér, un important membru al partidului de guvernământ Fidesz, pentru HirTV, referindu-se la Suedia.
Potrivit agenției Reuters, comentariile sale vin după o scrisoare pe care ministrul de externe al Ungariei Peter Szijjártó i-a scris-o săptămâna trecută omologului său suedez, în care Szijjártó și-a exprimat din nou nemulțumirea față de ceea ce el a numit acuzații „părtinitoare și nedrepte” ale unor politicieni suedezi împotriva guvernului maghiar.
Suedia a inițiat anul trecut aderarea la NATO, ca răspuns la invazia Ucrainei de către Rusia, iar majoritatea membrilor alianței i-au aprobat rapid candidatura.
Turcia și Ungaria, totuși, nu au ratificat încă cererea Suediei și ambele țări spun că își coordonează îndeaproape poziția în această chestiune. Parlamentul Ungariei se va întruni din nou la sfârșitul acestei luni, dar nu este clar dacă o dezbatere și un vot asupra ratificării suedeze ar fi pe ordinea de zi.
“Suedia scuipă pe noi”
Mass-media pro-guvernamentală din Ungaria a publicat săptămâna trecută un videoclip educațional suedez din 2019 care descria Ungaria ca pe o țară în care democrația se erodează.
„NATO este o alianță colectivă de apărare”, a declarat Kövér într-o emisiune TV pro-Orbán. „Dar nu cred că avem nevoie de un aliat. . . care scuipă pe noi.”
Ministrul de externe Peter Szijjártó a folosit, de asemenea, videoclipul ca pretext pentru a reaminti Stockholmului să nu ia ca fiind garantat votul Budapestei, scriindu-i săptămâna trecută omologului său suedez să nu fie „surprins” de reacția parlamentului maghiar. Poziția Ungariei face parte dintr-o strategie mai largă de politică externă a lui Viktor Orbán. După luni de zile de întârzieri, parlamentarii maghiari au semnat aderarea Finlandei la NATO chiar înainte de Turcia. Dar Budapesta continuă să se plaseze alături de Turcia în amânarea unei decizii cu privire la Suedia.
Parlamentul maghiar își amână aprobarea pentru candidatura suedeză, se spune, deoarece Stockholm a criticat situația statului de drept în Ungaria. Stockholm s-a cocoțat pe „un tron șubred al superiorității morale”, a spus recent un purtător de cuvânt al guvernului ungar.
Dar în culise, oficialii și experții spun că dincolo de calculele politice interne, atitudinea Budapestei ține poate mai mult de legăturile sale cu Ankara și Moscova.
Aliații occidentali îl iau însă pe premierul ungar Viktor Orbán mult mai puțin în serios decât îl iau pe președintele turc Recep Tayyip Erdoğan. În timp ce mulți membri NATO văd Turcia ca pe un element aberant și disfuncțional în cadrul alianței, Ungaria vede regimul lui Erdoğan ca pe un prieten și un model de urmat.
Când Ankara a amânat inițial procesul de ratificare a aderării la NATO a Finlandei și Suediei (aparent din cauza preocupărilor legate de terorism și de exporturile de arme), Ungaria a renunțat la rândul său, inițial, la ratificarea imediată – inițial spunând aliaților că parlamentul ungar este pur și simplu ocupat cu alte chestiuni.
Ungaria își folosește poziția reticentă, refractară și încăpățânată ca parte a unui joc mai mare – atât cu UE, cât și cu NATO, spun oficialii și experții. Orbán laudă adesea Turcia și participă la summiturile Organizației Statelor Turce în calitate de observator.
Și când vine vorba de aderarea la NATO, poziția Ungariei este modelată în mod fundamental pe preferințele Turciei.
În acest timp, UE a suspendat miliarde de fonduri europene alocate Ungariei din cauza problemelor legate de statul de drept, reținând totodată și finanțarea din fondurile UE de recuperare de după criza Coronavirusului.
Budapesta duce negocieri de luni de zile -- aproape un an -- cu Bruxelles-ul pentru a debloca acești bani.
Suedia își sporește bugetul apărării
În acest timp, în așteptarea aderării la NATO, bugetul suedez al apărării va crește cu aproximativ 2,2 miliarde de euro. Aproape 58 de milioane de euro vor fi alocați costurilor administrative ale NATO, a declarat ministrul apărării Pål Jonson, „pentru că presupunem că ne vom alătura alianței”. Suedia și Finlanda au solicitat aderarea la NATO în mai 2022. Finlanda este membră de la începutul lunii aprilie 2023, dar Suedia nu a primit încă aprobarea din partea Turciei și Finlandei Ungaria.
Statele membre NATO și-au reafirmat obiectivul de a cheltui cel puțin 2% din PIB pentru apărare la Summitul NATO de la Vilnius din iulie.
Autor: Dan Alexe
