Revista presei internaționale: Vizita președintelui Ucrainei la Washington; Tensiunile dintre Armenia și Azerbaidjan
Presa internațională continuă să-și concentreze atenția asupra vizitei președintelui Ucrainei la Washington, unde încearcă să obțină noi ajutoare pentru a face față invaziei ruse. Publicațiile internaționale acordă o atenție sporită și tensiunilor dintre Armenia și Azerbaidjan, care încearcă să ajungă la un acord de pace după ce armata azeră i-a forțat pe separatiștii din Carabahul de Munte să capituleze. Lidia Petrenco a răsfoit principalele publicații și vine cu amănunte.
Atacul distrugător cu rachete rusești lansat asupra Kievului în noaptea de miercuri spre joi a fost o reacție a Moscovei la declarațiile președintelui ucrainean Volodymyr Zelenskyy făcute la Adunarea Generală a Națiunilor Unite. E concluzia jurnaliștilor americani de la CNBC care amintesc că Zelenskyy i-a îndemnat pe liderii mondiali să-și unească forțele împreună cu Ucraina împotriva Moscovei. CNBC notează că Zelenskyy a părăsit New York-ul îndreptându-se la Washington, pentru discuții cruciale cu membrii Congresului american și cu liderul de la Casa Albă Joe Biden pe tema viitorului sprijin militar și financiar pentru Ucraina.
Puterea de convingere a lui Zelenskyy era cheia pentru Ucraina în negocierile cruciale de la Washington, titrează SkyNews. Publicația britanică scrie că după discursul ținut în fața Adunării Generale a Națiunilor Unite de la New York, principala destinație a președintelui ucrainean era sediul Congresului american de la Washington, și nu Casa Albă. Anume Congresul va decide asupra sprijinului financiar și militar oferit Kievului de Statele Unite pentru a face față războiului, remarcă SkyNews. La insistența republicanilor din Camera Reprezentanților, Zelenskyy nu s-a putut adresa camerelor reunite ale Congresului, notifică publicația.
În aceste condiții, a fost nevoit să accepte condiția republicanilor de a purta discuții în spatele ușilor închise ale Congresului. Republicanii sunt cei care acum dețin cheile pentru deblocarea finanțărilor continue, subliniază SkyNews și admite că președintele Zelenskyy conștentizează că prezența, echilibrul și puterea sa de convingere ar putea însemna totul. Este un semn al vremurilor, dacă nu chiar o reflectare asupra unei ordini mondiale în schimbare, că cea mai slabă verigă a alianței occidentale împotriva agresiunii ruse în acest moment pare să fie Partidul Republican al Statelor Unite ale Americii, opinează SkyNews. Publicația scrie că Partidul Republican s-a schimbat mult sub influența fostului președinte american Donald Trump, iar membrii săi nu mai sunt acei politicieni conduși cândva de oameni ca Ronald Reagan sau Bush - șoimi ai securității naționale și adepți ai intervenționismului occidental. În timp ce o veche gardă a republicanilor încă locuiește pe coridoarele Senatului, în Camera Reprezentanților, unde republicanii sunt majoritari, există un aer de izolaționism, conchide Sky News.
ABC News remarcă momentul delicat în care președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy a venit joi la Washington pentru a solicita o nouă asistență financiară. Între republicanii din Camera Reprezentanților unde aceștia sunt majoritari, persistă o confruntare cu privire la cheltuielile bugetare. Motivul discordiei e aprobarea unui nou pachet de sprijin financiar pentru Ucraina în valoare de 24 de miliarde de dolari solicitat de președintele Joe Biden. ABC News notează că mulți republicani din Congres și majoritatea democraților consideră acest ajutor vital pentru eforturile Ucrainei de a respinge invazia Rusiei. Prima vizită a lui Zelenskyy la Washington, anul trecut, l-a ajutat să obțină un pachet de 50 de miliarde de dolari, amintește ABC News, dar atrage atenția că de atunci un număr tot mai mare de republicani ai Camerei au început să se opună solicitărilor lui Biden de a oferi mai mult sprijin Kievului. De asemenea, sondajele au arătat că sprijinul american pentru Ucraina scade pe măsură ce războiul continuă.
Jurnaliștii americani scot în evidență poziția liderului republicanilor din Camera Reprezentanților exprimată până la întâlnirea cu Zelenskyy. Kevin McCarthy spunea că înainte de a aproba un nou sprijin pentru Ucraina ar vrea să afle care este planul pentru victorie și la ce etapă se află ofensiva împotriva trupelor ruse. După întâlnire, Zelenskyy le-a spus reporterilor că a avut un „dialog grozav”, în timp ce președintele Camerei McCarthy a numit discuțiile „productive”. Potrivit ABC News, el s-a arătat dispus să acorde mai multă atenție sprijinului pentru Ucraina, dar nu s-a angajat să-l abordeze în legislativ. Totuși, reprezentantul republican Mike McCaul, președintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Camera Reprezentanților, și-a exprimat încrederea că Ucraina va primi finanțarea necesară, în ciuda opoziției categorice a unui grup de republicani. „O vom duce la bun sfârșit. Există o mulțime de dispute politice în acest moment, dar vom trece peste ele”, a promis McCaul citat de ABC News.
În timp ce Zelenskyy e preocupat de ajutoarele americane, Le Figaro își îndreaptă atenția asupra anunțului Varșoviei de a înceta să mai ofere sprijin militar Ucrainei. Ce greutate a avut sprijinul militar polonez pentru armata ucraineană? E întrebarea la care caută răspuns jurnaliștii publicației franceze. Ziarul amintește că Polonia se situează pe locul șase în topul țărilor care au oferit sprijin militar Kievului de la începutul invaziei ruse. Mai mult, nu a ezitat niciodată să trimită armament de ultimă generație. Anunțul premierului polonez Mateusz Morawiecki că țara sa se concentrează în prezent pe propria reînarmare și nu va mai furniza arme, a fost o adevărată lovitură pentru Ucraina, scrie Le Figaro. Publicația semnalează că decizia Varșoviei îi va costa scump pe ucraineni, mai ales că a fost luată pe fondul unei ofensive lente împotriva trupelor ruse de ocupație. Le Figaro presupune că aparenta distanțare a Poloniei de Ucraina ar putea fi reacția la o recentă declarație a lui Volodymyr Zelenskyy care a acuzat „anumite state” că ar fi simulat solidaritatea cu țara sa. Acum se pune problema menținerii coridorului din sud-estul Poloniei pe unde e transportat armamentul occidental destinat Ucrainei, conchide Le Figaro.
Publicațiile internaționale continuă să acorde o atenție sporită tensiunilor dintre Armenia și Azerbaidjan, după ce marți armata azeră a lansat atacuri împotriva forțelor separatiste din Carabahul de Munte forțându-le să capituleze. Detaliile de încetare a focului cu Azerbaidjan încă mai trebuie să fie elaborate - e titlul unui articol publicat de Reuters. Un consilier al autoproclamatului președinte al Carabahului de Munte a declarat agenției de presă că separatiștii armeni care au condus regiunea au convenit asupra unui armistițiu cu Azerbaidjan, dar detaliile, inclusiv predarea armelor, trebuie încă rezolvate.
„Avem un acord privind încetarea acțiunilor militare, dar așteptăm un acord final – discuțiile sunt în curs”, a declarat pentru Reuters David Babayan, consilier al „Președintelui Artsakh” Samvel Shahramanyan. Întrebat de reporterul agenției despre condiția Azerbaidjanului privind renunțarea la arme, Babayan a spus că oamenii săi nu pot fi lăsați să moară și, prin urmare, ar avea nevoie mai întâi de garanții de securitate. Reuters îl citează și pe un reprezentant al președintelui azer Ilham Aliev, potrivit căruia Azerbaidjanul a transmis Armeniei propriul proiect al unui acord de pace și așteaptă răspunsul Erevanului. Publicațiile internaționale continuă să reflecte pe larg și lucrările Adunării Generale a Națiunilor Unite de la New York unde problema încălziri globale e una dintre temele prioritare.
Publicația franceză La Croix comentează declarația secretarului general al Organizației Națiunilor Unite, Antonio Gutierres, pe care îl numește „adept al exprimărilor șocante”, după ce acesta a declarat că omenirea „a deschis ușile infernului”, din cauza dependenței de combustibilii fosili. Antonio Gutieres folosește în mod regulat expresii șocante pentru a avertiza asupra pericolelor crizei climatice, menționează publicația amintind despre datele din vară ale serviciului european Copernicus, potrivit cărora în acest an s-a înregistrat cea mai înaltă temperatură din luna iulie de când au început măsurătorile. La Croix observă că secretarul general al Organizației Națiunilor Unite transmite tot mai des avertismente șocante privind pericolul încălzirii globale. Publicația franceză dă exemplul surprinzătorului semnal de alarmă tras de Antonio Gutierres cu câteva zile mai devreme când a comentat un comunicat de presă al Organizației Meteorologice Mondiale. „Colapsul climatic a început!”, a fost avertismentul lui Gutierres, care potrivit ziarului La Croix a șocat prin faptul că a fost transmis într-un mod atât de categoric.
