Toți cei 120.000 de armeni vor pleca din Nagorno-Karabah
Toți cei 120.000 de etnici armeni din Nagorno-Karabah vor pleca în Armenia, deoarece nu vor să trăiască în cadrul Azerbaidjanului și se tem de o epurare etnică, a declarat duminică conducerea regiunii separatiste pentru Reuters. Anunțul vine după ce separatișii din Nagrono-Karabah au pierdut războiul-fulger declanșat de Azerbaidjan săptămâna aceasta, în ceea ce pare finalul unui conflict care datează de la căderea Uniunii Sovietice.
Premierul Armeniei a declarat, de asemenea, că armenii din Karabah vor părăsi probabil regiunea și că țara sa este pregătită să îi primească.
Armenii din Karabah, un teritoriu recunoscut la nivel internațional ca parte a Azerbaidjanului, dar care anterior scăpase de sub controlul autorităților de la Baku, au fost forțați să declare încetarea focului la 20 septembrie, după o operațiune militară fulger de 24 de ore a armatei azere, mult mai numeroasă.
Azerbaidjanul susține că le va garanta drepturile și va integra regiunea, dar armenii spun că se tem de represiune.
„Poporul nostru nu vrea să trăiască ca parte a Azerbaidjanului. Nouăzeci și nouă virgulă nouă la sută preferă să părăsească pământurile noastre istorice", a declarat pentru Reuters David Babayan, consilier al lui Samvel Shahramanyan, președintele autointitulatei Republici Arțah.
„Cei vinovați pentru soarta noastră vor trebui într-o zi să răspundă în fața lui Dumnezeu pentru păcatele lor", a adăugat el.
Luptătorii de etnie armeană au început să-și predea armele, a declarat Babayan. El a spus că nu este clar când va pleca populația prin coridorul Lachin, care leagă teritoriul de Armenia, unde premierului Nikol Pashinyan i s-a cerut demisia pentru că nu a reușit să salveze Karabahul.
Pashinyan, care a acuzat în mod public Rusia că nu sprijină Armenia, a declarat vineri că în Armenia a fost pregătit spațiu pentru 40.000 de persoane din Karabah.
Azerbaidjanul, care este majoritar musulman, a spus că armenii, care sunt creștini, pot pleca dacă doresc.
Aproximativ 20 de ambulanțe urmează să evacueze o parte dintre răniții din Nagorno-Karabah în Armenia, a declarat pentru Reuters o sursă umanitară care a vorbit sub protecția anonimatului.
Armenia a cerut sâmbătă, de la tribuna Adunării Generale trimiterea „imediată" în Nagorno Karabah a unei misiuni ONU pentru a monitoriza situația pe teren, în timp ce Azerbaidjanul a promis că armenii din regiunea secesionistă vor fi tratați ca „cetățeni egali".
Nagorno-Karabah, cunoscut sub numele de Arțah de către armeni, se află într-o zonă care, de-a lungul secolelor, s-a aflat sub stăpânirea perșilor, turcilor, rușilor, otomanilor și sovieticilor.
A fost revendicată atât de Azerbaidjan, cât și de Armenia după căderea Imperiului Rus în 1917. În perioada sovietică, a fost desemnată ca regiune autonomă în cadrul Azerbaidjanului.
Pe măsură ce Uniunea Sovietică s-a destrămat, armenii de acolo au scăpat de controlul azerilor și au preluat teritoriul în ceea ce este cunoscut acum ca Primul Război din Karabah.
În perioada 1988-1994, aproximativ 30.000 de persoane au fost ucise și peste un milion de oameni, majoritatea azeri, au fost strămutați.
