Revista presei internațioale: Situația etnicilor armeni din Carabahul de Munte; Rezultatele vizitei președintelui ucrainean în Statele Unite
Situația în care s-au pomenit etnicii armeni din Carabahul de Munte e reflectată pe larg de jurnaliști din diferite țări, care au primit acces în regiune după ce armata azeră a obținut controlul asupra acesteia. Presa internațională acordă atenție și rezultatelor vizitei președintelui ucrainean în Statele Unite, inclusiv disputelor Kievului cu Varșovia pe tema exportului de cereale ucrainene.
„Fără apă, electricitate și hrană: Carabahul de Munte sub asediu azer!”, titrează publicația italiană La Republica și transmite că primii refugiați ajung deja în Armenia. „În urma atacului fulgerător și devastator al armatei azere, Carabahul de Munte s-a transformat într-un adevărat iad”, - descrie La Republica situația în care s-au poment etnicii armeni din regiune după ce miercurea trecută, Azerbaidjanul a recăpătat controlul asupra teritoriului separatist cu o majoritate armeană care se autoguvernase timp de trei decenii. Capitala regională Stepanakert, precum o numesc armenii sau Heikendi cum îi spun azerii, a devenit o imensă tabără de refugiați în aer liber, unde s-au adăpostit mii de etnici armeni din diferite localități ale Carabahului de Munte, gata să-și părăsească locul de baștină, scrie La Republica.
CNBC descrie exodul masiv al oamenilor din Carabahul de Munte ca pe o nouă întorsătură în istoria tumultoasă a regiunii, care de-a lungul secolelor a ajuns sub stăpânirea perșilor, turcilor, rușilor, otomanilor și sovieticilor. Potrivit CNBC, operațiunea militară azeră ar putea schimba echilibrul de putere din regiunea Caucazului de Sud, pe care-l descrie ca pe un mozaic de etnii încrucișate cu conducte de petrol și gaze în care Rusia, Statele Unite, Turcia și Iranul luptă pentru influență. CNBC notează că pentru prima dată după destrămarea Uniunii Sovietice, regiunea Carabahului de Munte revine sub controlul Azerbaidjanului așa cum prevăd acordurile internaționale.
Presa internațională acordă atenție și situației din Ucraina, țară al cărei președinte s-a aflat săptămâna trecută în Statele Unite în încercarea de a obține un nou sprijin din partea principalului său aliat.
Patru din zece cetățeni americani se opun susținerii militare și financiare a Ucrainei, semnalează ABCNews, amintind că până în prezent, Congresul American a alocat 110 miliarde de dolari pentru a ajuta țara să facă față războiului dus de Rusia. Potrivit unui sondaj comandat de ABC News și Washington Post, în pofida recentei vizite la Washington a președintelui ucrainean Volodymyr Zelenskyy, numărul americanilor care pledează pentru acordarea unor ajutoare suplimentare Ucrainei scade. 40 la sută dintre cetățenii americani spun acum că Statele Unite fac prea mult pentru a susține Ucraina. Numărul celor care sunt de această părere e cu 10 la sută mai mare decât la începutul anului și a crescut cu aproape 30 la sută față de luna aprilie a anului trecut, arată sondajul. Jumătate dintre repondenți cred că Statele Unite oferă suficient sau prea puțin sprijin Ucrainei. Numărul celor care au această opinie a scăzut cu aproape 25 la sută față de primele luni ale războiului, constată ABC News.
„Politicienii occidentali cer Ucrainei să organizeze alegeri prezidențiale, deși țara este încă în război cu Rusia”, scrie Washington Post. Potrivit unor surse diplomatice citate de ziarul american, administrația președintelui Joe Biden nu susține organizarea unui scrutin, însă asupra acestuia ar insista mai mulți importanți politicieni occidentali. Washington Post precizează că următoarele alegeri prezidențiale din Ucraina ar fi trebuit să aibă loc cel târziu pe 31 martie 2024, dar conform legilor actuale, nu pot fi desfășurate dacă în țară e în vigoare legea marțială. Înaintea unor eventuale alegeri ar trebui schimbată Constituția țării sau să fie ridicată temporar legea marțială, notează publicația americană.
Oficialii ucraineni, precum și experții electorali intervievați de Washington Post, sunt de acord că organizarea unor alegeri libere și corecte în timpul războiului este aproape imposibilă. Ziarul amintește că aproximativ o cincime din teritoriul Ucrainei rămâne sub ocupație rusă, iar milioane de locuitori ai țării au fost forțați să-și părăsească locuințele sau să plece în străinătate. Pe front se află și zeci de mii de militari.
În conversații private cu ziariștii de la Washington Post, oficialii ucraineni au spus că organizarea alegerilor prezidențiale în astfel de condiții este aproape imposibilă, iar Rusia ar putea profita de situație pentru a slăbi Ucraina din interior. În special, ar încerca să divizeze societatea ucraineană și clasa politică. Cu toate acestea, oficialii ucraineni nu au respins direct ideea de a organiza alegeri prezidențiale, pentru a nu intra în conflict cu politicienii occidentali, de al căror sprijin au nevoie, notează Washington Post.
Zelenskyy încearcă să-și refacă relațiile cu polonezii pe fondul disputelor legate de cereale și arme, scrie redacția europeană a ziarului Politico. Evitând confruntarea politică, președintele ucrainean a acordat premii unor voluntari polonezi după vizita întreprinsă săptămâna trecută în Statele Unite și Canada, scrie publicația. Pentru a proteja fermierii polonezi, Varșovia a blocat importurile de produse agricole din Ucraina, în timp ce Kievul a acuzat Polonia de acțiuni ilegale și a sesizat Organizația Mondială a Comerțului. Pe fondul acestei dispute privind produsele alimentare, Varșovia a făcut anunțul șoc că nu va mai trimite arme forțelor ucrainene care luptă împotriva rușilor, amintește Politico.
Președintele polonez Andrzej Duda confirmă că embargoul impus cerealelor ucrainene e o decizie corectă, transmite Deutche Welle citându-i declarațiile liderului de la Varșovia făcute la postul de televiziune polonez TVP1. Duda subliniază că Polonia ia o serie de măsuri de sprijinire a fermierilor polonezi. În același timp, precizează că autoritățile de la Varșovia fac totul pentru a asigura tranzitul cerealelor ucrainene către cele mai sărace țări.
Noul val al migranților ilegali care s-a abătut asupra Italiei și soluțiile privind depășirea crizei e o altă temă abordată în publicațiile europene.
„Val migrator fără precedent”, titrează Le Figaro. Publicația franceză scrie că premierul italian Giorgia Meloni a recunoscut că spera să gestioneze mai bine imigrația ilegală înainte de a veni la guvernare în urmă cu un an. Meloni e dezamăgită, dar nu abătută, descrie Le Figaro starea morală a premierului italian. Ziarul francez amintește că partidul Fratelli d'Italia al lui Meloni a fost ales în mare parte datorită promisiunii acestuia de a reduce imigrația în masă în Italia. Dar numărul sosirilor cu bărci din Africa de Nord a crescut în acest an cu peste 130.000 de migranți față de 70.000 cât s-au înregistrat în aceeași perioadă a anului 2022.
Le Monde scrie la rândul său că venind la putere, guvernul lui Meloni și-a înăsprit politica de primire a migranților, fără a reuși însă să oprească creșterea numărului celor care trebuie expulzați. Principalul partener al Giorgiei Meloni în coaliția ei de guvernare, viceprim-ministrul Matteo Salvini din partidul Liga anti-imigrație, a respins planul Uniunii Europene de a gestiona fluxul de sosiri pe care l-a descris drept „un act de război”. Le Monde subliniază că partidul Liga a condamnat, de asemenea, guvernul german pentru finanțarea unui ONG care salvează migranți ilegali în Marea Mediterană. Salvini a declarat că aceste acțiuni reprezintă „o ingerință foarte gravă” în afacerile interne ale Italiei.
Salvini, care a închis porturile italiene navelor de salvare a migranților când era ministru de interne în 2019, face acum eforturi pentru o abordare mai dură, notează Le Monde. De la venirea la putere, guvernul doamnei Meloni a restricționat activitățile salvatorilor de migranți, promițând în același timp să reprime traficanții. Ea a încercat, de asemenea, să promoveze repatrierea migranților neeligibili pentru azil, în special prin construirea de noi centre de detenție și prelungirea duratei detenției acolo. Un decret publicat săptămâna aceasta în Jurnalul Oficial al Italiei prevede, de asemenea, că migranții care așteaptă o decizie de azil vor trebui să achite câte 5.000 de euro, pentru a fi trimiși într-un centru de detenție”, conchide publicația franceză Le Monde.
