Revista presei internaționale: Decizia Rusiei de a-l da în urmărire pe președintele Curții Penale Internaționale; Procesul de înarmare a Ucrainei
Mai multe publicații internaționale comentează azi decizia Rusiei de a-l da în urmărire pe președintele Curții Penale Internaționale. Presa acordă o atenție deosebită și procesului de înarmare a Ucrainei, dar și măsurilor de securitate pe care le ia Republica Moldova pentru a se apăra de o eventuală agresiune militară.
Moscova vrea să-l aresteze pe președintele Curții Penale Internaționale, titrează La Stampa după ce ministerul rus de Interne a anunțat că l-a inclus pe lista persoanelor urmărite pe președintele organului judiciar internațional, polonezul Piotr Hofmanski. Ziarul italian atrage atenția că ministerul rus evită să precizeze pe site-ul său în baza cărui articol al Codului Penal al Federației Ruse e căutat Hofmanski. La Stampa nu se îndoiește că decizia este un răspuns al Moscovei la ordinul de arestare emis în martie de Curtea Penală Internațională pe numele lui Vladimir Putin acuzat de crime de război. Publicația italiană amintește că Putin e urmărit de Curtea de la Haga pentru deportarea ilegală în Rusia a copiilor din zonele ocupate ale Ucrainei. La Stampla notează că ordinul de arestare emis de Curtea Penală Internațională l-a determinat pe Putin să renunțe la importante vizite în străinătate pentru a participa la evenimente internaționale. Ziarul italian amintește că președintele rus nu a putut să călătorească în Africa de Sud pentru a participa la summitul țărilor BRICS de luna trecută. Dar după măsura restrictivă a Curții de la Haga, Putin și-a programat o primă vizită în străinătate luna viitoare în China, o altă țară care nu este membră a tribunalului internațional, remarcă La Stampa.
„Moscova își intensifică represaliile împotriva Curții Penale Internaționale”, - e titlul unui alt articol dedicat aceluiași subiect de ziarul Politico. Publicația amintește că după emiterea mandatului de arestare pe numele lui Putin, Rusia a răspuns rapid prin deschiderea propriului dosar penal împotriva procurorilor și judecătorilor Curții Penale Internaționale. De atunci, Rusia i-a dat în urmărire pe câțiva oficiali ai Curții de la Haga între care se numără procurorul britanic Karim Khan și judecătorii Tomoko Akane și Rosario Salvatore Aitala, notează Politico.
Acuzații la adresa președintelui Federației Ruse se fac auzite și peste ocean. ”Putin va încerca să se amestece în alegerile din Statele Unite ale Americii din 2024”, titrează publicația The Hill. Titlul articolului e un citat din declarațiile făcute la postul de televiziune MSNBC de fostul candidat democrat la alegerile prezidențiale din 2016, Hillary Clinton. Ea spune că în Statele Unite se vorbește în prezent prea puțin despre amestecul Rusiei în alegerile naționale. Clinton afirmă că Putin are mulți apologeți și susținători în Statele Unite, iar unii americani nu văd „pericolul” pe care-l prezintă președintele rus. Mai mult, sunt și cetățeni americani care sunt de acord cu el în anumite privințe și chiar susțin invazia rusă în Ucraina. Clinton a avertizat că fascismul și autoritarismul ar putea lua amploare în Statele Unite și a îndemnat alegătorii să nu accepte un asemenea mod de gândire, mai scrie The Hill citând declarațiile fostului contracandidat al lui Donald Trump la alegerile prezidențiale de acum șapte ani.
„O parte a problemei este să explicăm publicului american că știm ce fel de lider este Putin, acest dictator autoritar care își ucide opoziția în adevăratul înțeles al cuvântului, ucide jurnaliști, otrăvește oamenii care nu sunt de acord cu el, invadează alte țări, se amestecă în alegerile noastre. Trebuie să respingem autoritarismul. Trebuie să respingem fascismul care prinde rădăcini în mințile oamenilor dispuși să sprijine dictatorii nedoriți. Nu putem permite asta", a subliniat Hillary Clinton citată de The Hill.
Mai multe publicații internaționale acordă spațiu pe paginile sale sprijinului militar pentru Ucraina. „Statele Unite ar putea aproba chiar în această săptămână furnizarea rachetelor ATACMS în Ucraina”, titrează Newsweek. Această declarație a fost făcută pentru jurnaliștii publicației de președintele Universității Americane din Kiev Dan Rice - fost asistent special al comandantului Forțelor Armate ale Ucrainei Valery Zaluzhny. Dan Rice e de părere că rachetele ATACMS, care lovesc cu precizie ținte aflate la o distanță de 300 de kilometri, pot schimba substanțial echilibrul de forțe pe câmpul de luptă. Atât Newsweek, cât și alte publicații americane subliniază că Ucraina a primit deja tancuri grele Abrams de fabricație americană și se pregătește deja să-și întărească brigăzile armatei.
Newsweek scrie și despre scăderea potențialului militar al Rusiei pe timp de război. Flota Rusiei de la Marea Baltică nu mai are capacitatea de a lansa operațiuni cu amfibii la scară largă, notează publicația făcând trimitere la un raport al companiei Rochan Consulting specializată în monitorizarea operațiunilor militare din Ucraina. Dezvăluirile se bazează pe analiza unor exerciții recente – denumite Ocean Shield 2023 – efectuate de Marina Rusă în Marea Baltică, se mai spune în raportul citat de Newsweek. Publicația amintește că Flota Rusiei de la Marea Baltică și-a început exercițiile navale Ocean Shield 2023 în august, sub comanda comandantului șef al marinei, amiral Nikolay Yevmenov.
Ucraina a distrus potențialul de export al cunoscutului sistem rusesc de rachete anti-aeriene S-400, scrie publicația Defense Express, specializată în domeniul militar. După o serie de lovituri de succes ale ucrainenilor asupra acestor sisteme promovate intens de propaganda rusă, Moscova ar putea pierde perspectiva de a exporta aceste arme în străinătate. Este puțin probabil ca cineva să cumpere acum un sistem de rachete antiaeriene, a cărui distrugere este filmată dintr-o dronă care planează în apropiere, constată Defense Express.
„În Rusia, sistemul de rachete S-400 este considerat cel mai valoros armament exportat. Moscova se laudă că acest sistem anti-rachetă ar fi mai modern chiar și decât cele occidentale. Acesta este însă doar un mit”, susțin autorii publicației, analizând situația reală prvind exportul acestor arme. ”În afară de Rusia, doar patru țări din lume au sisteme S-400 în arsenalul lor - Belarus, China, Turcia și India. Nu mai puțin important este numărul de complexe exportate. Astfel, conform datelor oficiale, Rusia s-a angajat în 2014 să furnizeze Chinei două seturi de regiment. Primul dintre ele a fost transferat în 2018, iar al doilea - în 2020. Costul total al tranzacției a fost, conform datelor neoficiale, de peste 3 miliarde de dolari. Cu toate acestea, au apărut ulterior informații că, începând cu 2021, Rusia nu și-a îndeplinit pe deplin obligațiile de a transfera întregul volum de rachete comandate”, mai scrie Defense Express.
Aceeași publicație amintește despre achiziționarea controversată a rachetelor S-400 de către Turcia în 2017. Tranzacția a fost rezultatul disputei președintelui turc Erdogan cu Statele Unite, care au refuzat să-i vândă sisteme Patriot. În cele din urmă, Ankara a cumpărat un set de regiment S-400 de la ruși în valoare de 2,5 miliarde de dolari, notează Defense Express. Și nu în ultimul rând, India a semnat în 2018 cu Rusia un contract de achiziție a sistemelor S-400 în valoare totală de 5,5 miliarde de dolari. Cu toate acestea, contractul nu a fost finalizat până în aprilie 2023 precum era stabilit, până în prezent fiind livrate doar două seturi de regiment. Comparând cererea pentru sistemul anti-rachetă rusesc S-400 cu cea pentru sistemul american Patriot, Defense Express atrage atenția că cel din urmă are deja 18 operatori funcționali și două noi contracte de vânzare bătute în cuie.
Și în fine, unele publicații franceze acordă atenție măsurilor de securitate pe care le ia Republica Moldova pentru a se apăra de o eventuală agresiune militară. ”Franța și Republica Moldova încep să negocieze un acord de apărare”, titrează publicația franceză Le Figaro. Ziarul descrie Republica Moldova, ca pe un stat mic, care trăiește cu frica agresiunii ruse. Le Figaro transmite că ministrul Apărării din Republica Moldova Anatolie Nosatîi și omologul său francez Sébastien Lecornu au semnat „o scrisoare de intenție pentru a consolida cooperarea în domeniul apărării și a asista Republica Moldova în modernizarea echipamentelor sale militare.
