Corespondență Bruxelles// De ce este puțin probabil ca Putin să ajungă vreodată în fața Curții Penale de la Haga
Moscova a emis ieri un mandat, care îl vizează pe președintele Curții Penale Internaționale de la Haga. Măsura este însă mai mult simbolică, fiind puțin probabil ca președintele curții, polonezul Józef Hofmański, să călătorească în Rusia.
La fel de puțin probabil este însă și ca Vladimir Putin să ajungă vreodată în fața judecătorilor Curții de la Haga, cunoscând soarta lui Slobodan Milosevici.
Când vine vorba de președintele Rusiei, logica este nemiloasă: 123 de state de pe planetă care recunosc autoritatea curții sunt obligate prin tratat să se supună acestei logici și să-l aresteze pe Putin. Și nu va exista vreodată o amnistie – nici măcar în cadrul unui acord de pace.
Curtea Penală Internațională există doar din 2002 și în niciun caz nu trebuie confundată cu Curtea Internațională de Justiție, altfel zis Tribunalul Internațional al ONU, situat tot la Haga. Curtea Penală a fost creată după modelul tribunalului de la Nuremberg, de după al Doilea Război Mondial, și se ocupă exclusiv de atrocități, crime împotriva umanității și crime de război. A fost creată pentru a pedepsi făptașii și instigatorii unor crime precum cele din fosta Iugoslavie sau genocidul rwandez.
Putin a fost inculpat în primăvară, împreună cu comisăreasa sa pentru copii, Maria Lvova-Belova, acuzați de CPI de deportarea ilegală a multor mii de copii din Ucraina în Rusia (cel puțin 16.220, potrivit calculelor ucrainene). Toate statele care recunosc ICC sunt acum obligate legal să-l aresteze pe Putin dacă acesta pășește pe teritoriul lor.
Problema apare aici: Rusia și Ucraina au semnat Statutul de la Roma pe care s-a fondat CPI, în 1998, dar nu l-au ratificat. Kievul, totuși, a acceptat jurisdicția instanței pe teritoriul său și lucrează cu procurorul tribunalului, britanicul Karim Khan.
Moscova menține însă că mandatul de arestare al CPI, emis pe numele lui Putin pe 17 martie, este nul din punct de vedere juridic, deoarece Rusia nu este un stat membru.
La sfârșitul lunii iulie, Rusia l-a plasat deja pe judecătorul ICC Tomoko Akane pe lista sa de persoane urmărite. Procurorul ICC Karim Khan a fost de asemenea adăugat pe lista de urmăriți în luna mai.
Dar faptul că Ucraina nu a ratificat statutul tribunalului slăbește oarecum poziția Kievului. Tot așa... nici Statele Unite nu recunosc autoritatea curții, nici Israelul și nici țări atât de importante precum India sau China. Și, desigur, este greu de crezut că Rusia l-ar putea preda pe Putin la Haga, așa cum a făcut Serbia cu Milosevici.
Rămâne totuși faptul că Putin trebuie arestat dacă părăsește Rusia pentru a merge într-o țară semnatară a Statutului de la Roma (123 cu totul). Liderii lumii se vor gândi de două ori înainte de a-i strânge mâna sau de a se așeza la o masă de negocieri cu el.
AUTOR: Dan Alexe
