Evocări// Viața Mariei Lătărețu, privighetoarea Gorjului
De mai bine de jumătate de secol nu mai este printre noi una din cele mai apreciate cântărețe de muzică populară numită pe bună dreptate privighetoarea Gorjului, crăiasa cântecului românesc, Maria Lătărețu. Celebra cântăreață a văzut lumina zilei pe 7 noiembrie 1911, la Bălcești, județul Gorj, fiind cel de-al 16-lea copil al familiei lui Ion și al Mariei Borcan.

Copilăria i-a fost marcată de lipsuri materiale, fiind nevoită să muncească pentru a-și sprijini familia, însă vocea sa unică și inconfundabilă a ajutat-o să devină cunoscută. Maria mergea la cules de prune prin sat, unde pentru câțiva bănuți trebuia să și cânte, sau mergea la câmp, trudea din greu și cânta alături de celelalte fete din sat.
Talentul muzical a fost moștenit de la mama sa, descendentă a unei familii de lăutari celebri de pe Valea Gilortului, însă se spune că Maria Lătărețu a învățat să cânte imitând păsările.
La vârsta de 12 ani, cânta deja în taraful lui Ionică Gîlcă din Novaci, apoi la Târgu-Jiu, în taraful fratelui său Ioniță. La vârsta de 13 ani, fratele artistei, Ioniță Borcan, îi cumpără o chitară și o învață să se acompanieze. În 1927, devine cântăreața principală a tarafului „Tică Lătărețu”, viorist și cântăreț din Lelești, care, un an mai târziu îi devenea soț. Au urmat ani în care ansamblul și solista cântau din sat în sat, la nunți sau petreceri, Maria Lătărețu devenind celebră în întreaga Oltenie.
În anul 1933, ajunge pentru prima dată în București, unde a cântat, pentru o scurtă perioadă, la localul „La fânăreasă”. În anul 1937, folcloriștii Constantin Brăiloiu, Harry Brauner, Tiberiu Alexandru și Mihai Pop o descoperă, fiind impresionați de vocea și stilul interpretativ al repertoriului său tradițional. Astfel, la 19 iulie 1937, Maria Lătărețu înregistrează la București, primele sale melodii, pe cilindri de fonograf. În anul 1949 devine prim-solistă a Orchestrei „Barbu Lăutaru” a Institutului de Folclor, prima orchestră de muzică populară de stat. „Mă uitai spre răsărit”, „Mai ții minte, măi, dragă Mărie”, „Lie, Ciocârlie”, „Sanie cu zurgălăi”, „Pe câmpul cu florile” sunt doar câteva melodii de succes din repertoriul său care cuprindea aproximativ 1000 de cântece, din care 104 erau compoziții personale.
Maria Lătărețu a realizat numeroase turnee atât în țară, cât și în străinătate, printre țările vizitate fiind Polonia, fosta Cehoslovacie, Egipt, Siria, Elveția, Turcia, Ungaria, Grecia, Bulgaria sau Iordania. Ea a cântat cu mari șefi de orchestră și dirijori, precum Gelu Barabancea, Nicu Stănescu, Ionel Budișteanu, Victor Predescu, Radu Voinescu, George Vancu, Ion Luca-Bănățeanu, Florea Cioacă, Constantin Mirea sau Nicu Novac. „Privighetoarea Gorjului” a lăsat în urmă o zestre folclorică neprețuită, păstrătoare a sufletului ei cald, resimțit în interpretarea fiecărui cântec al inegalabilului său repertoriu.
În amintirea marii artiste, începând cu 1981, în fiecare an, la Târgu-Jiu, are loc Festivalul – concurs al Cântecului Popular Românesc „Maria Lătărețu”.
AUTOR: Veta Ghimpu-Munteanu