Revista presei: Numirea noului procuror general; Alegerile locale din noiembrie
Numirea noului procuror general, după demiterea lui Alexandr Stoianoglo și alegerile locale din noiembrie domină, în continuare, subiectele presei naționale, pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
Ziarul Național informează că Republica Moldova ar putea avea un nou procuror general în următoarele șase luni. Membrul Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), Andrei Cebotari, spune că la următoarea ședință a Consiliului va propune demararea concursului pentru suplinirea funcției de procuror general. Avem la dispoziție șase luni pentru a identifica și vota un nou procuror general. Acest termen a început să curgă odată cu demiterea lui Alexandr Stoianoglo. Mandatul procurorului general interimar Ion Munteanu se va încheia atunci când va fi ales succesorul său, însă nu mai târziu de șase luni, explică Andrei Cebotari. El precizează că după recepționarea dosarelor, CSP urmează să verifice eligibilitatea candidaților, care ulterior vor trebui să treacă pre-vettingul.
Într-un interviu pentru Moldova 1, președinta comisiei juridice din parlament, Olesea Stamate, afirmă că alegerea procurorului general ar fi bine să fie desfășurată de noul CSP, membrii căruia au trecut de etapa de Pre-Vetting. Stamate precizează că trei dintre ei, care urmează să participe la Adunarea Generală a Procurorilor pentru a fi selectați în calitate de membri CSP, sunt acum în proces de evaluare. Stamate justifică decretul prezidențial de demitere a fostului procuror general spunând că interimatele în justiție nu trebuie să se lungească la nesfârșit și că este normal ca într-un sistem de justiție corect și eficient să avem un procuror general cu funcție deplină, ținând cont de faptul că de aproape doi ani de zile instanțele de judecată nu dau un verdict final privind contestarea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) care a recomandat suspendare lui Stoianoglo.
Radio Chișinău îl citează pe analistul politic Ion Tăbârță spunând că eliberarea din funcție a lui Alexandr Stoianoglo pune capăt unei perioade de doi ani de incertitudine legată de șefia Procuraturii Generale, incertitudine care afecta imaginea actualei guvernări și era defavorabilă procesului de reformare a justiției și deciziei de deschidere a negocierilor de aderare la UE. Tăbârță precizează că suplinirea funcției de Procuror General este una din recomandările Comisiei Europene pe domeniului justiției. Radio Chișinău publică și comentariul avocatului Vadim Vieru care se arată nedumerit de ce decretul de eliberare a lui Stoianoglo a fost semnat anume acum și menționează că procedurile prin care a fost suspendat Alexandr Stoianoglo, acum doi ani, încă ridică semne de întrebare. Comisia care l-a evaluat pe fostul procuror general a fost formată într-un context în care în privința lui Stoianoglo a fost pornită cauză penală și a fost reținut. Acestea fac obiect de examinare la CtEDO, iar faptul că dosarul a ajuns să fie comunicat, ridică multe semne de întrebare legate de corectitudinea procedurilor care au fost făcute atunci, spune Vieru.
Agora.md relatează că demiterea lui Alexandr Stoianoglo nu i-a anulat calitatea de învinuit, pe care o are în cele trei dosare în care este vizat și care se află pe rol la Judecătoria Chișinău. Stoianoglo este inculpat pentru cinci capete de acuzare, inclusiv pentru corupere pasivă, abuz în serviciu, divulgarea datelor urmăririi penale și fals în declarații. Toate acestea, Stoianoglo le-ar fi comis în perioada anilor 2011, atunci când deținea funcția de deputat, și 2021 când era procuror general. Alexandr Stoianoglo respinge toate acuzațiile și se declară nevinovat.
Agora.md mai publică un articol, în contextul alegerilor locale din noiembrie, în care a analizat arhitectura platformelor electorale promise de candidații la funcția de primar al Chișinăului în ultimul deceniu și au extras un top al celor mai comune promisiuni făcute, între care: centura Chișinău, parcări de tot felul, tichetarea electronică, izolarea termică a blocurilor și planul urbanistic. Niciuna din aceste promisiuni nu a fost realizată, deocamdată, iar noul scrutin local iată-iată bate la ușă. Bătălia pentru fotoliul de primar al capitalei va fi din nou aprigă și cu promisiuni vechi sau noi. Deși garnitura de pretendenți s-a schimbat, cu foarte mici excepții, nevoile Chișinăului au rămas în mare parte aceleași.
Gazeta de Chișinău informează că la alegerile locale din 5 noiembrie va fi aplicată, în premieră, prevederea din Codul Contravențional, modificat în 2022, care interzice și sancționează utilizarea discursului de ură de către concurenții electorali, inclusiv prin intermediul materialelor electorale. Experta Promo-LEX Irina Corobcenco se arată convinsă că sancționarea cazurilor grave de discurs de ură și instigare la discriminare va fi un semnal puternic pentru toată lumea, dar pune la îndoială că în apropiată campanie vor fi mai puține cazuri de discurs de ură. Simpla existență a unei prevederi legale nu poate asigura în totalitate descurajarea acestui fenomen, spune ea. Printre impedimentele în aplicarea normei legale, experta enumeră: neînțelegerea a ceea ce reprezintă discursul de ură, necunoașterea cadrului legal și capacitățile reduse ale Inspectoratului General al Poliției.
Realitatea.md îl citează pe ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, care neagă că recent lansatul program guvernamental „Spor pentru Moldova” ar fi unul cu tentă electorală și admite un program similar anul viitor. Spînu spune că în alegerile locale oamenii aleg omul și că va conta doar calitatea candidaților. „Faptul că se dau anumite sporuri cred că nu poate determina profesori sau un medic să aleagă într-un fel s-au altul într-un sat. Chiar nu cred. Obiectivul nostru este să creștem veniturile oamenilor”, afirmă Spînu. El precizează că au fost identificate problemele de executare a bugetului și găsite resurse care pot fi folosite pentru a fi îndreptate în creșteri salariale. Probabil vor fi chestii similare și în bugetul de anul viitor, admite Spînu.
Anticoruptie.md publică comentariul vicepreședintelui CEC, Pavel Postica, la noul denunț penal depus de deputata Marina Tauber împotriva Consiliului electoral al circumscripției electorale din municipiul Bălți nr. 2, care a respins cererea Marinei Tauber de a fi admisă în cursa electorală în calitate de candidat independent pentru funcția de primar al municipiului Bălți. Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, precizează că pretențiile Marinei Tauber sunt neîntemeiate și nefondate. Aceasta este înscrisă în lista de restricții și nu are dreptul de a participa la alegeri, iar plângerea depusă la organele de drept nu are nici un substrat factologic și nu este decât o încercare de intimidare a funcționarilor electorali.
Editorialistul portalului nordnews.md din Bălți, Anatol Moraru, notează că în actuala configurație politică nu este deloc lipsit de importanță cine va câștiga lupta pentru fotoliul de primar al celui de-al doilea oraș din republică, după numărul de locutori. Până nu foarte demult, în Bălți se vota exclusiv după principiul etnic și era foarte agreat discursul populist. Tradiția de a vota eminamente personaje vorbitoare de rusă și fani ai ideilor comuniste s-a fracturat odată cu venirea surprinzătoare a lui Renato Usatîi la cârma orașului și prin migrația conștientă a alegătorilor spre candidații de dreapta, observă comentatorul, precizând că nici Bălțiul însă nu a scăpat de „râia politică Șor”. Analizând lista aspiranților la funcția de primar, Anatol Moraru observă că nu știe aproape nimic despre o bună parte dintre candidați și pune la îndoială că lectura programelor lor electorale va clarifica multe lucruri. Pentru el, un primar trebuie să fie în primul rând o personalitate de talie, foarte bine instruită profesional și care să iubească orașul.
Într-un editorial pe sanatateinfo.md Vitalie Dogaru se întreabă dacă mai are puls sistemul sănătății și amintește că acum un an Ministerul Sănătății a pus ochii pe spitalele din raioane. Forțând legea, deputații au votat trecerea a 31 de spitale raionale în gestiunea Ministerului Sănătății. Autorii ideii au promis investiții de milioane și servicii medicale de calitate mai aproape de cetățean. Analizând pagina oficială a Ministerului Sănătății, jurnalistul constată că toate reparațiile și dotările din spitalele raionale anunțate în prima jumătate a anului au avut loc cu banii partenerilor de dezvoltare, iar contribuția autorităților centrale se mai lasă așteptată. La fel, nu a găsit niciun rând despre spitalele model care urmau să se specializeze pe anumite maladii pentru a deveni un fel de centre de excelență în regiuni. Unde s-au pierdut toate aceste idei sau poate autoritățile preferă să tacă și să facă?, se întreabă jurnalistul.
Unghiul.com din Ungheni anunță că, după o pauză de aproape trei ani, Centrul Municipal pentru TINEri Ungheni și-a reînceput activitatea. Șefa Centrului Elena Burlacu spune că își dorește ca Centrul să devină un spațiu prietenos de dezvoltare pentru toți tinerii, mai ales pentru cei cu oportunități reduse, și că vrea să dezvolte serviciul de voluntariat și activism civic și să redeschidă Consiliul Local al Tinerilor. Potrivit ei, una din provocările cu care se confruntă tinerii de astăzi este abundența informației, deseori necalitativă, fie falsă. Dacă începem prin a direcționa tinerii să se informeze din surse sigure și veridice, să inspirăm spre informație de calitate pe care să o vizualizeze, atunci cred că putem vorbi despre o dezvoltare personală sănătoasă, spune Elena Burlacu.
