REVISTA PRESEI INTERNAȚIONALE // Desființarea nerecunoscutei „Republici Nagorno Karabach” și vizita neanunțată la Kiev a lui Jens Stoltenberg
Desființarea nerecunoscutei „Republici Nagorno Karabach” de la 1 ianuarie 2024, este unul dintre cele mai importante evenimente reflectate în presa internațională. Publicațiile se referă în special la soarta incertă a etnicilor armeni din regiune care se refugiază de teama represaliilor. Vizita neanunțată la Kiev a Secretarului General al NATO și mesajul de sprijin transmis de acesta e o altă temă abordată în presă.
Decizia de dizolvare a așa-numitei „Republici Nagorno-Karabach” a fost luată în baza situației create după 19 septembrie 2023, transmite Armenpress. Agenția armeană de presă amintește că în acea zi, Azerbaidjanul a lansat o operațiune militară forțând administrația autoproclamatei „republici” să se predea în 24 de ore. Chiar dacă autoritățile de la Bacu promit să creeze condiții pentru integrarea etnicilor armeni din Karabach, jumătate din cei aproximativ 120 de mii s-au refugiat de teama represaliilor în Armenia vecină, informează Armenpress.
Vizita surpriză la Kiev a Secretarului General al NATO e reflectată pe larg în presa internațională. Agenția de presă Reuters atrage atenția asupra presiunilor pe care Jens Stoltenberg a declarat că le face „în mod constant” asupra țărilor aliate pentru a oferi mai mult sprijin Ucrainei. „Într-o conferință comună de presă cu Volodimir Zelenski, el a subliniat nevoia de a accelera livrarea sistemelor de apărare aeriană. Și asta în condițiile în care Rusia și-a intensificat atacurile cu rachete și drone asupra infrastructurii civile a Ucrainei, și în special asupra porturilor de la Dunăre și de la Marea Neagră”, notează Reuters. Stoltenberg a mai anunțat, citat de aceeași agenție de presă, că NATO are în vigoare contracte globale încheiate cu fabrici de armament în valoare de 2,4 miliarde de euro pentru a achiziționa muniție. Aceste contracte ar urma să le permită membrilor NATO să își refacă stocurile epuizate și să poată continua totodată să sprijine militar Ucraina.
Serviciul rus al agenției de presă BBC comentează avertismentul Secretarului General al NATO transmis joi, la Kiev, privind riscurile legate de intenția Iranului de a furniza Rusiei rachete operaționale-tactice și rachete cu rază scurtă de acțiune. Potrivit BBC, acest pas ar putea schimba nu doar evoluția războiului din Ucraina, ci și situația în alte regiuni. „Moscova și Teheranul ar putea încheia un acord privind comercializarea de drone și rachete după expirarea embargoului asupra exportului de tehnologie pentru rachete impus Iranului prin Rezoluția 2231 a Consiliului de Securitate al ONU. După 18 octombrie, Teheranul va avea dreptul de a exporta rachete și tehnologii conexe fără control internațional. În asemenea condiții, Rusia ar putea primi astfel de rachete din Iran”, constată BBC.
„Faptul că Rusia este în mod evident interesată de rachetele iraniene vorbește nu atât despre calitatea lor deosebită, cât despre cantitatea și chiar despre disponibilitatea lor. Acest lucru se referă atât la rachetele cu rază scurtă de acțiune, cât și la cele tactice operaționale. În privința celor din urmă, Rusia continuă să producă rachete Iskander, dar insuficient, judecând după cât de rar sunt folosite”, consemnează BBC.
Pe lângă riscurile legate de schimbarea evoluției războiului ruso-ucrainean, ziariștii agenției de presă vorbesc și despre alte circumstanțe importante care pot apărea pe fondul cooperării militare dintre Rusia și Iran.
„Unul dintre ele este transferul de tehnologii și arme către Iran. În special, putem vorbi despre furnizarea de avioane de vânătoare Su-35. Astfel de tranzacții ar complica situația din Orientul Mijlociu în condițiile în care înarmarea Iranului îngrijorează Israelul. Potrivit observatorului militar israelian David Gendelman, Israelul evită o cooperare militară cu Ucraina pentru că nu vrea să determine Rusia să furnizeze arme Iranului”, mai scrie BBC.
„Președintele rus Vladimir Putin ia decizii privind războiul împotriva Ucrainei fără să asculte opiniile conducerii armate”, titrează Newsweek. Publicația face trimitere la concluziile publicate într-un raport al Grupului de Analiză Politică Globală RAND Corporation. „Putin ia decizii cheie în mare parte pe cont propriu, fără o influență semnificativă din partea Statului Major al Rusiei... Președintele Federației Ruse a restrâns foarte mult lista surselor de informații și nu tolerează să i se dea sfaturi care sunt contrare părerilor sale”, scrie Newsweek, citând din raport. Potrivit experților, armata rusă este afectată și epurările la vârful conducerii ei și remanierilor în rândurile comandanților responsabili de operațiunile de pe front.
Analiștii au remarcat că Putin este acum „mai ezitant” în privința escaladării conflictului cu NATO, dar la imprevizibilitatea lui se adaugă și incertitudinea. Cu toate acestea, Occidentul subestimează teama Moscovei față de Alianța Nord-Atlantică și față de o confruntare directă cu ea, trag concluzia experții citați de Newsweek.
Va supraviețui Europa unui nou mandat al lui Trump? – se întreabă Politico, semnalând că fostul președinte republican s-ar putea întoarce la Casa Albă în urma alegerilor prezidențiale din noiembrie anul viitor. Ar fi un scenariu de coșmar pentru europenii care au suportat anterior greul antagonismului fostului președinte al SUA, avertizează Politico. Ziarul atrage atenția asupra intențiilor lui Donald Trump de a încheia un „acord de pace” cu Rusia și amintește că în timpul mandatului său a amenințat chiar și cu retragerea Statelor Unite din NATO. Ziariștii americani pun la îndoială faptul că europenii conștientizează adevăratul pericol pe care l-ar putea prezenta realegerea lui Trump.
Politico scrie că „spălarea sentimentelor rele din anii în care Trump s-a aflat la conducere s-a datorat succesorului său, Joe Biden, care s-a dovedit a fi unul dintre cei mai prietenoși președinți americani ai Europei”. În acest context, publicația amintește de recentul sondaj realizat de ABC potrivit căruia Trump l-ar devansa pe actualul președinte cu aproape 10 puncte procentuale. „Deși sondajul a fost criticat și numit drept „aberant”, Trump este cotat de obicei mai bine decât alți candidați republicani la președinție. Ceea ce înseamnă că el ar putea obține nominalizarea din partea partidului”, remarcă Politico.
Și în fine, mai multe publicații acordă atenție problemelor climatice și măsurilor pe care Uniunea Europeană le ia pentru a combate încălzirea globală.
„Companiile din afara Uniunii Europene nu trebuie să fie îngrijorate de existența unor noi taxe la carbon impuse la frontiera Uniunii”, titrează Financial Times. Publicația numește „revoluționară” măsura care va fi aplicată de la 1 octombrie, pentru extinderea principiilor de stabilire a prețurilor la toate produsele cu emisii mari de dioxid de carbon vândute pe piața Uniunii Europene. Noul mecanism de ajustare e menit să încurajeze industria din întreaga lume să adopte tehnologii mai ecologice, notează ziarul. „Sistemul Uniunii Europene de comercializare a certificatelor de emisii funcționează de aproape două decenii și a fost un catalizator pentru țările din G20, dar și pentru altele. Aceste state și-au intensificat propriile activități privind stabilirea prețului carbonului și asta este o veste bună pentru planeta noastră asediată”, conchide Financial Times.
