Republica Moldova, în doliu. Scriitorul Ion Druță este petrecut pe ultimul drum
Astăzi este zi de doliu Național în Republica Moldova, în legătură cu decesul prozatorului, dramaturgului și eseistului Ion Druță. În această zi, în toate localitățile din țară, precum și în misiunile diplomatice și consulare ale Republicii Moldova de peste hotare, este coborât în bernă Drapelul de Stat al Republicii Moldova.
UPDATE 11:22 Cu aplauze, sicriul cu corpul scriitorului Ion Druță a fost scos din incinta Teatrului Național „Mihai Eminescu” și urmează să fie transportat la Soroca, unde va fi înmormântat astăzi.
UPDATE 10:40 Margareta Pântea, actriță: „Maestre, v-am adus busuioc. Știu că vă plăcea. Bine ați revenit acasă, bine ați revenit la casa de pe pământ. Știu că, de când vă cunosc, vă plăcea să reveniți de Pocroave. Pocroavele se apropie. Știu că vă plăceau toamnele. Toamna, Dumnezeu v-a trimis pe pământ și toamna vă ia la ceruri. Mai știu că aseară ați fost la spectacol și Vasiluța v-a întâmpinat în rochie nouă. Nu știa că este pentru ultima zi a tatălui ei pe pământ. Mai știu că în curând veți urma la ceruri și vă veți înfățișa în fața lui Dumnezeu pentru Marea Judecată. Mai știu că judecata va fi aspră pentru Dvs. pentru că chiar EL a zis: Cui i se va da mult, mult i se va cere, cui i se va fa mai mult, mai mult i se va cere. Or, Dvs. vi s-a dat mai mult și vi se va cere mai mult. (...) Sunt sigură că veți trece în liniște acest examen. Mai știu că omul moare atunci când moare ultima amintire despre el. Or, Dvs. ați lăsat multe amintiri. Mai știu că eu, ca om, nu știu nimic. Dumnezeu le știe pe toate. Dar știu că probabil ați vrea să ne spuneți ceea ce spune Vasiluța la finalul spectacolului „Casa Mare”: „Ce aș putea eu să vă las? Păcatele mele, ca să mă țineți minte multe vreme. Am să vă las ziua asta de toamnă și aceste patru viori cu o periniță fără început și fără sfârșit, dar totuși frumoasă. Am să vă las cerul ista senin și bunul nostru pământ cu văile și dealurile sale, așa cum le-am moștenit, așa cum le vom lăsa și noi ca amintire”. Drum lin spre ceruri, maestre! Judecata să vă fie ușoară, noi să trăim și să vă pomenim”.
UPDATE 10:20 Teo Chiriac, președintele Uniunii Scriitorilor din Moldova: *„Prin plecarea dintre noi a scriitorului Ion Druță, literatura română și comunitatea noastră culturală suferă o grea, irecuperabilă pierdere. Cărțile sale pentru copii „Povestea furnicii” și „Balada celor cinci motănași”, nuvelele „Sania” și „Toiagul păstoriei”, romanele „Frunze de dor” și „Povara bunătății noastre”, piesele de teatru „Casa mare” și „Sfânta sfintelor”, apoi volumele de eseu, de publicistică, memorialistică formează o operă literară vastă și diversă. Este semnificativ faptul că acel memorabil congres al Uniunii Scriitorilor din Moldova s-a desfășurat aici, în sala Teatrului Național. Atunci tânărul Ion Druță își intitulase curajosul discurs „O samă de îndoieli literare”, care de fapt era o pledoarie pentru limba literară și alfabetul latin, pentru promovarea literaturii și culturii naționale. Unele dintre acele îndoieli l-au urmărit de-a lungul întregii vieți. În scrierile sale, Ion Druță a tratat cu uimitoare forță spirituală teme morale ale existenței umane. A scris despre duh, trup și suflet, despre identitatea spirituală și identitatea națională. Dar întâi de toate a scris despre destinele oamenilor din această bucățică de țară, peste care a trecut și mai continuă să treacă tăvălugul greu al istoriei, al acestei istorii sângeroase, ticăloase, nedrepte. (...) Astăzi, Lumânarea Recunoștinței este aprinsă și arde cu flacără vie în memoria marelui prozator român Ion Druță. Să trăim, să-l citim și să-l pomenim”.
UPDATE 10:10 Arcadie Suceveanu: „Iată că țărâna se întoarce în pământ. Acesta este destinul nostru întru temporalitate și nimeni nu-l poate, din păcate, schimba. Clipa cea repede ce ni s-a dat s-a consumat, dar rămâne opera, acesta este gândul care vine să ne consoleze și să șteargă literaturii române și întregii Basarabii lacrima. Providența ne-a dat o mare personalitate, un scriitor de mare anvergură, care și-a asumat chiar de la început, pe alocuri, pe parcursul timpului, mai și greșind, și-a asumat destinul Basarabiei, al unei Basarabii care în scrisul său contestatar este văzută ca o fiică vitregă care rătăcește mereu prin istorie. Ion Druță a știut ca nimeni altul să așeze în tiparele scrisului artistic sufletul nostru, al basarabenilor, dar și al bucovinenilor, freamătul de frunză de dor al poeziei populare, evocarea trecutului, jeluirea vântului în câmpia Sorocii. Din câteva trăsături de condei, din câteva dialoguri simple într-un limbaj cu aromă arhaică, Ion Druță a știut să creeze un univers, o lume care seamănă cu noi, personaje memorabile, chipuri vesele și triste care exprimă felul nostru de a fi, caracterul și psihologia oamenilor acestui grai și ai acestui loc. (...) Întreaga viață Ion Druță a fost, dacă nu chiar un exilat, cu siguranță un autoexilat, care până la urmă înseamnă același lucru, dar s-a aflat întotdeauna cu rădăcinile aici, în Basarabia, în solul nostru, de unde și-a nutrit întreaga creație, iar astăzi se întoarce definitiv de unde a plecat, acasă, în adevărata acasă, în Moldova, în Basarabia, în câmpia Sorocii.”
UPDATE 9:50 Ion Hadârcă: „Au înmărmurit „Frunzele de dor” și nu-mi mai murmură doinele străbune. Nici „Șoaptele de nuc” nu mai șoptesc: Las-că-i bine, Ioane. De aici înainte, prin steaua dumisale, putem vorbi de luare aminte și de grave învâțăminte. Este cazul rar și edificator al cumpenei dintre om și operă. Mai întâi omul, printr-un efort titanic, cu dăruire, cu îndârjire, dar și cu iubire de glia natală și-a zidit opera. Apoi opera, cu aceeași îndârjire, perseverență, luptă cu sistemul, cu cenzura, și-a înălțat omul. Mai apoi, omul a alunecat faustian până aproape ca să-și anuleze opera. De curând, postumitatea vine să așeze lucrurile la locul lor. Omul, cu păcatele lui, se întoarce în țărână, iar opera prin ce are mai valoros, va rămâne să dăinuiască. (...) Așa cum Răutul este al nostru, așa cum ai noștri sunt Codrii Orheiului, așa cum al nostru este ctitorul cetății Sorocii, cum al nostru este Nistrul, cel ce în valuri pierde al luceferilor sfeșnici, la fel este al nostru și Ion Druță, cu mult-puținul, cu bunele-relele, este și va rămâne în vecii vecilor al nostru. Veșnică pomenire!”
**Știrea inițială: **
Ceremonia funerară va începe la Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău. Cei care vor să-i aducă un ultim omagiu o pot face între orele 09:00 - 11:00. Ulterior, sicriul cu corpul neînsuflețit va fi transportat la Soroca, unde va avea loc și slujba religioasă.
La ora 12:00 va fi ținut un minut de reculegere.
La ora 14:00 Ion Druță va fi înmormântat la monumentul Lumânarea Recunoștinței.
Ministerul Culturii a anunțat că va omagia memoria maestrului Ion Druță prin organizarea unei serii de evenimente speciale, inclusiv o expoziție retrospectivă, spectacole de teatru și publicarea unei ediții aniversare a operei sale.
Pe 2 octombrie, Compania „Teleradio-Moldova” va difuza programe din arhiva companiei, realizate în baza operelor scriitorului Ion Druță.
Scriitorul și dramaturgul moldovean Ion Druță s-a stins din viață pe 28 septembrie, la Moscova. În testamentul său, care a fost făcut public, scriitorul a menționat că își dorește să fie înmormântat la Soroca, la Lumânarea Recunoștinței, monument pentru care și-a dedicat 16 ani din viață.
