Revista presei // Fostul șef al DNA, despre justiția moldovenească; scrisoarea deschisă a unui profesor universitar și interviul cu fostul comisar european, Leonard Orban,
Reforma justiției; drumul lung și complicat după deschiderea negocierilor de aderare și Republica Moldova în topul țărilor cu cele mai multe accidente rutiere soldate cu decese – sunt printre subiectele presei, pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
Într-o emisiune la TV8, fostul șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) din România, Daniel Morar, a afirmat că sistemul de justiție din Republica Moldova este într-o perioadă de căutări și că nu există încă senzația că puterea judecătorească este independentă de politic. Nu a existat încă o atitudine disruptivă față de ce s-a întâmplat până acum în sistem, așa cum s-a produs în România, după 15 ani de justiție postrevoluționară. La un moment dat au venit niște instituții cu atitudini care au șocat și care au schimbat lucrurile. În Republica Moldova însă acest lucru încă nu s-a întâmplat. E încă o vreme a așteptărilor, a promisiunilor, a nemulțumirilor, dacă încă nu există senzația că autoritatea judecătorească e una pe picioarele ei, care poate funcționa separat de politic, independent, că este stăpână pe propriile decizii, a spus Daniel Morar.
Într-un podcast la Europa liberă, președintele Centrului pentru Resurse Juridice, Ilie Chirtoacă, admite că vor exista anumite plecări din Procuratură în contextul viitoarelor evaluări ale procurorilor, dar exclude un eventual blocaj al sistemului, precizând că Republica Moldova are un număr de procurori peste media țărilor membre ale Consiliului Europei. Potrivit expertului, evaluările din justiție implică o mare incomoditate celor care trebuie să treacă prin procedurile de evaluare și pe care îi deranjează cel mai mult incertitudinea procesului. La un recent forum pe justiție, șeful adjunct al Procuraturii Anticorupție, Octavian Iachimovschi, afirma că există riscul ca în jur de 50% din procurorii anticorupție să plece din sistem, după ce Parlamentul a adoptat, în august, o serie de modificări legislative, care, potrivit lui, ar fi creat imprevizibilități. Iachimovschi a mai spus că procurorii preferă să părăsească sistemul, decât să treacă printr-o procedură de evaluare care este ca o „loterie”.
Jurnal.md rezumă un raport al Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (BIDDO) care constata că evaluarea integrității candidaților la funcția de membru CSM a avut, per ansamblu, un caracter obiectiv, echitabil și profesionist, fiind aliniată standardelor internaționale. Totuși, rămâne loc pentru îmbunătățirea în continuare a gradului de transparență și consolidarea principiului securității juridice. Raportul recomanda, între altele, autorităților moldovene să sporească transparența procedurii de selecție a membrilor Comisiei de evaluare și a altor organe similare, să îmbunătățească nivelul de comunicare publică și accesul la informație privind deciziile importante cu caracter procedural, precum și să se abțină de la modificarea cadrului legislativ în timpul desfășurării procedurii de evaluare. Raportul subliniază că vetting-ul, fiind o măsură extraordinară de selecție a judecătorilor și procurorilor, trebuie implementată doar o singură dată, respectându-se cu strictețe principiile independenței judecătorești, echității și transparenței procedurii de evaluare.
TVR Moldova publică un interviu cu fostul comisar european, Leonard Orban, care spune că după decizia UE de a începe negocierile de aderare cu Republica Moldova urmează o perioadă extrem de complicată și lungă în care va fi nevoie nu doar de multă voință politică, dar de mult efort la nivelul administrației, de foarte multă expertiză și de implicarea societății în ansamblu pentru că vorbim despre un proces complicat care practic înseamnă transformarea completă a țării. Sunt câteva domenii absolut esențiale unde este nevoie de o reformă profundă care trebuie nu numai să răspundă cerințelor Uniunii Europene, dar până la urmă să vină în interesul cetățeanului Republicii Moldova. Fostul negociator șef pentru aderarea la UE a României, aduce ca exemplu reforma sistemului judiciar, care trebuie să fie nu doar incoruptibil, dar și eficient și să acționeze în interesul fiecărui cetățean. Este doar un exemplu, dar reformele trebuie să meargă pe toate palierele, precizează Orban.
TVR Moldova îl citează și pe analistul Răzvan Cotovelea, profesor de științe politice la Școală Națională de Științe Politice și Administrative din București, afirmând că Republica Moldova are în acest moment cea mai puternică susținere politică din partea UE. Este o șansă imensă care nu trebuie ratată și aici este nevoie foarte mult de susținerea populației pentru că reformele se fac cu participarea cetățenilor și cu implicarea întregului spectru politic și administrativ. Reforma justiției nu se poate face doar de către președintele Maia Sandu, de către prim-ministrul Dorin Recean, de către Guvern sau Parlament. Trebuie să vină și alte forțe care țin de gândirea și aplicarea politicilor în domeniul justiției și aici este un efort comun. Dar așa cum arată lucrurile, și așa cum este situația în momentul de față, este o mare oportunitate și este foarte bine pentru Republica Moldova, apreciază analistul.
ProTV Chișinău titrează că Republica Moldova rămâne în topul țărilor cu cele mai multe accidente rutiere soldate cu decese și cu cele mai nesigure drumuri. Viteza excesivă, neacordarea priorității și consumul de alcool sunt cele mai frecvente cauze ale accidentelor rutiere. Experții susțin că de vină nu sunt doar șoferii, dar și gradul redus de intervenție și infrastructura rutieră. Expertul în trafic rutier, Ilie Bricicaru, spune că spre deosebire de Republica Moldova, în Europa fiecare drum construit, de la planificare și până la darea în exploatare, trece prin trei controale de siguranță. Este vorba de un set de responsabilități ale autorităților care construiesc drumuri, le planifică, care fac politici în domeniul transportului rutier, a medicinii, educației, care eliberează permisele de conducere. Atunci când toate acestea vor lucra în complex, probabil și lucrurile se vor schimba. Expertul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, constată că marea majoritatea accidentelor sunt din cauza vitezei excesive. El observă că deși cele mai multe accidente au loc în Chișinău, cele mai fatale se produc în sate și pe șoselele naționale, unde capacitățile de intervenție pentru a salva viețile victimelor sunt mai reduse.
Într-o emisiune la Vocea Basarabiei, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, declară că, în acest an, suportul solicitat și primit de la partenerii externi a fost diversificat, guvernul nu a solicitat sprijin doar pentru compensații, ci și pentru celelalte obiective menite să consolideze independența și eficiența energetică. Cu siguranță trebuie să susținem gospodăriile care au venituri reduse, care și în acest an nu vor putea să acopere totalmente întregul consum de energie, dar este extrem de important să ne asigurăm că modul în care consumăm energia este unul eficient, compensarea unui sistem ineficient de energetică nu este adecvată, explică ministrul. Noi nu dorim să ne aflăm într-o situație în care putem fi șantajați prin sistemul energetic. De aceea, colegii de la ministerul Energeticii muncesc asiduu pentru a consolida independența și eficiența energetică, iar ministerul Muncii încercă să asigure că această tranziție este una inclusivă și să ajute toate gospodăriile care au nevoie, precizează Buzu.
Ipn.md informează că mai mult de jumătate de milion din populație o reprezintă persoanele de 60 de ani și peste. Coeficientul de îmbătrânire a populației este în creștere și constituie aproape 24%, ceea ce corespunde unui nivel înalt de îmbătrânire demografică. Ponderea vârstnicilor este în creștere continuă. În ultimii cinci ani a crescut cel mai mult ponderea vârstnicilor din grupul de vârstă de 70-74 de ani – cu 8,5 puncte procentuale. Femeile vârstnice au durata medie a vieții mai mare decât bărbații. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, mortalitatea bărbaților vârstnici depășește cea a femeilor. Principalele cauze ale mortalității vârstnicilor sunt bolile aparatului circulator, tumorile și bolile aparatului digestiv. Femeile primesc în medie pensii cu 17 la sută mai mici decât bărbații.
Newsmaker.md rezumă scrisoarea deschisă a profesorului universitar Constantin Șchiopu care critică decizia guvernului de a acorda în cadrul programului „Spor pentru Moldova” un ajutor unic de 5.000 de lei cadrele didactice de toate rangurile. Această plată unică este „umilitoare”, date fiind calificările diferite ale acestora, spune Șchiopu. Acesta mai notează că de la proclamarea independenței Republicii Moldova cadrele didactice universitare au fost „neglijate” de autoritățile naționale, însă, în ciuda acestui fapt, continuă să fie categoria „cea mai pacifică”, întrucât nu au „ieșit în stradă” sau „n-au făcut greve” din cauza salariilor pe care le primesc. Nici condițiile de activitate ale cadrelor didactice universitare nu sunt echitabile, spune profesorul. El dezaprobă atitudinea guvernării față de angajații din învățământ și, în special, față de universitari, și-i sugerează premierului Dorin Recean că ar fi oportun să îi audă pe, universitarii, în cadrul unor întâlniri mai puțin ori deloc oficiale.
