Revista presei: Republica Moldova din nou pe agenda Parlamentului European; Reacția Federației Ruse la declarația Chișinăului privind renunțarea definitivă la gazul rusesc
Ședința Curții Constituționale care va examina interdicția de a candida în alegeri a persoanelor asociate Partidului Șor scos în afara legii, Republica Moldova din nou pe agenda Parlamentului European și reacția Federației Ruse la declarația Chișinăului privind renunțarea definitivă la gazul rusesc – sunt printre subiectele presei, pe care le trece în revistă Alla Ceapai:
Într-un editorial pe agora.md, analistul politic Laurențiu Pleșca notează că va fi strigător la cer dacă ședința de azi a Curții Constituționale, care va examina în fond interdicția de a candida la alegeri aplicată unor persoane asociate partidului declarat neconstituțional, nu se va finaliza cu imposibilitatea Marinei Tauber de a participa la alegeri. Este esențial ca autoritățile să ofere claritate și transparență în procesul electoral, respectând și recomandările Comisiei de la Veneția. Dar și mai important este ca decizia finală referitoare la soarta candidaților cu amprenta Șor să fie luată cât mai curând posibil, astfel încât procesul electoral să poată continua într-un mod ordonat, previzibil și echitabil. Este de datoria instituțiilor statului să ofere cetățenilor încredere în integritatea și corectitudinea sistemului electoral, fără a admite persoane certate cu legea ori care comit infracțiuni demonstrate chiar și în prezent.
Nordnews.md din Bălți observă că trei candidate independente și doi reprezentanți de partide din anturajul fugarului Ilan Șor și care au legături cu formațiunea acestuia scoasă în afara legii pretind la funcția de primar al municipiului Bălți. Președinta Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale municipale Bălți, Svetlana Colesnic, precizează că autoritatea electorală de circumscripție are la dispoziție șapte zile pentru a examina actele și a decide înregistrarea sau neînregistrarea candidaților. Potrivit ei, listele de subscripție cu semnături solicitate de candidații independenți nu au fost prezentate deocamdată.
Punctul.md îl citează pe eurodeputatul Siegfried Mureșan spunând că Republica Moldova revine pe agenda Parlamentului European. Marți și joi, dezbatem și votăm o nouă rezoluție privind parcursul european al Republicii Moldova. Poziția noastră, a Parlamentului European, este clară: vrem începerea negocierilor de aderare până la finalul anului. O altă decizie importantă pe agenda legislativului european din această săptămână este votarea amendamentelor la Bugetul UE pentru 2024, notează Mureșan, precizând că în calitate de negociator-șef a cerut mai multe fonduri, inclusiv pentru țările din Vecinătatea Estică, în special Ucraina și Republica Moldova.
Radio Chișinău citează opinii ale experților despre recenta vizită neanunțată a șefului diplomației europene Josep Borrell la Chișinău în cadrul căreia a fost semnat Acordul privind statutul Misiunii de Parteneriat a UE în Republica Moldova. Acest acord vine să adâncească relațiile bilaterale în ceea ce privește asigurarea securității, în special prin prisma capacitării tehnice și va permite creșterea reacțiilor rapide ale autorităților la riscuri și amenințări, afirmă expertul în apărare, Andrei Curăraru. Analistul de politică externă, Mihai Isac, spune că acordul semnat la finele săptămânii trecute ar însemna oferirea unor capacități tehnice, inclusiv în războiul cibernetic, precum și fonduri alocate pentru crearea unei infrastructuri adecvate. Iar analistul politic Ion Tăbârță consideră că vizita vicepreședintelui Comisiei Europene, Joseph Borell, s-a axat pe subiectul deciziei pe care trebuie să o ia Uniunea Europeană cu privire la începerea negocierilor de aderare cu Republica Moldova.
Într-o emisiune la TV8 vice-președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Alexandr Tarnavskii, a declarat că Republica Moldova avansează pe calea integrării europene, fără a lua în calcul faptul că și Găgăuzia este parte a țării și că, la fel ca alte regiuni, trebuie să înțeleagă încotro se îndreaptă aceasta. El recunoaște că UE este un partener extern cheie pentru investiții, dar precizează că în Găgăuzia acesta este un subiect tabu printre politicieni, pentru că automat le reduce ratingul în rândul populației. Puterea din autonomiei se folosește extrem de abil de acest lucru: pe de o parte, primește investiții de la UE, pe de alta - încearcă să reducă din importanța rolului UE, a subliniat Tarnavskii. „Autoritățile găgăuze au folosit în mod ipocrit UE pentru investiții și nu s-au obosit să facă acest ideal popular în rândul populației”, a adăugat Alexandr Tarnavskii.
Newsmaker.md inserează reacțiile Federației Ruse la declarația ministrului moldovean al Energiei, Victor Parlicov, cea că Republica Moldova și-a consolidat independența energetică și nu va mai cumpăra gaze de la gigantul energetic rus Gazprom pentru malul drept al Nistrului. Parlicov a precizat că dreapta Nistrului a încetat să mai cumpere gaze de la Gazprom în decembrie 2022 reușind ulterior să procure gaze de la furnizorii europeni la un preț mai bun, dar că Republica Moldova procură în continuare electricitate generată de centrala electrică din regiunea transnistreană care folosește gazul Gazprom. În replică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a sugerat că gazele cumpărate de Republica Moldova de pe piața europeană ar fi tot de origine rusească și că relația dintre Gazprom și Republica Moldova continuă și urmează să fie clarificată. Trebuie să stingem toate relațiile de datorii ale părților, a spus Peskov. Ulterior, și serviciul de presă al companiei Gazprom a reacționat spunând că Moldovagaz depune zilnic cereri pentru aprovizionarea cu gaze.
Radio Chișinău îl citează pe expertul în energetică Sergiu Tofilat, care admite că cele două milioane de metri cubi de gaze pe care o firmă din Republica Moldova ar urma să le importe zilnic din Turcia, din luna octombrie, ar putea să fie gaze rusești reexportate și subliniază că organele de drept trebuie să verifice sursa banilor cu care compania va plăti pentru aceste gaze. Potrivit expertului, înțelegerea la care s-a ajuns între compania de stat turcească și firma privată moldovenească trezește mai multe semne de întrebare existând suspiciunea că acest contract ar fi o încercare a concernului rus Gazprom de a se menține pe piață din Republica Moldova, după ce acesta a pierdut toate pârghiile să șantaj energetic. Firma moldovenească, are printre fondatori persoane din anturajul lui Vladimir Plahotniuc, a fost înregistrată în 2020, a obținut licența de activitate în sfera gazelor în 2022, dar până acum nu a avut activitate pe piață.
Ziarul de Gardă arată într-o investigație că zeci de utilaje multifuncționale cu accesorii pentru deszăpezire, cosit, măturat sau spălat străzile, în valoare de circa 24 de milioane de lei, sunt depozitate de la sfârșitul anului 2022 într-un depozit al Î.M. „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”. Tot de atunci, agentul economic își cere de la municipalitate banii pentru tehnica livrată, dar fără succes. Directorul companiei care a obținut dreptul să furnizeze tehnica în urma unei licitații publice acuză că a fost impus în mod ilegal să accepte reducerea prețului contractual cu peste 3 milioane de lei, însă chiar și așa nu și-a primit banii. El spune că a semnat acordul de reducere a prețului „într-un bar de lângă primărie”, iar unul dintre consilierii edilului Ion Ceban s-a implicat direct în negocierea diminuării prețului. Omul de afaceri vorbește inclusiv despre „obratka” cerută după ce a obținut contractele cu autoritățile municipale. Reprezentanții Primăriei motivează cererea de scădere a prețului prin faptul că agentul economic ar fi încercat să vândă bunurile la prețuri exagerate și susțin că plata întârzie din cauza unor factori obiectivi.
